Feeds:
Posts
Comments

Archive for April 17th, 2012

Baby sheep (aka lambs) nursing

Baby sheep (aka lambs) nursing (Photo credit: mndaniels)

Lambs

Lambs (Photo credit: Andrew Middleton)

Pet Lambs

Pet Lambs (Photo credit: tigerweet)

Lamb

Lamb (Photo credit: GrahamPics1)

THE LAMB OF GOD

Lamb of God

http://youtu.be/I9TvoeV7wzA

THE LAMB OF GOD 

Lyrics:
Your only Son, no sin to hide
But You have sent Him from your side
To walk upon this guilty sod
And to become the Lamb of God

Chorus:
O Lamb of God (Lamb of God)
Sweet Lamb of God (Sweet Lamb of God)
I love the Holy Lamb of God (Holy Lamb of God)
O wash me in His precious blood (wash me in His precious blood)
My Jesus Christ, the Lamb of God

Your gift of love they crucified
They laughed and scorned Him as He died
The humble King they named a fraud
And sacrificed the Lamb of God

Repeat Chorus

I was so lost I should have died
But You have brought me to Your side
To be led by Your staff and rod
And to be called the Lamb of God

Repeat Chorus (x2)

O wash me in His precious blood (wash me in His precious blood)
My Jesus Christ the Lamb of God

Scriptural Reference:
“The next day John saw Jesus coming toward him and said ‘Look, the Lamb of God, who takes away the sin of the world!'” John 1:29

Read Full Post »

MIELUL PASCAL A LUI DUMNEZEU

Iată Mielul lui Dumnezeu! (Ioan 1:36)

A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1:29) ”Şi, pe când privea pe Isus umblând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” (Ioan 1:36) Veți observa două lucruri cu privire la aceste pasaje. Un lucru este că ele sunt legate de începutul slujirii Domnului Isus, al doilea lucru este că ambele sunt legate de Paște. În Ioan 2:13 citim: Paştele iudeilor era aproape și din nou, versetul 23: ”Pe când era Isus în Ierusalim, la praznicul Paştelor” – este o chestiune de importanță majoră că întreaga viață a Domnului Isus, în fiecare etapă a ei, a fost atât de strâns legată de Paște. Nu se cunoaște la modul general de existența posibilității că Domnul Isus s-ar fi născut în jurul Paștelui, acesta fiind primăvara. Ca să încep cu acest lucru, este foarte îndoielnic ca păstorii să supravegheze oile noaptea, pe câmpurile Betleemului, în luna decembrie; și chiar mai mult, ziua de 25 decembrie a fost fixată ca sărbătoare a nașterii lui Cristos în anul 380 DC. În Roma, exista un mare festival păgân care coincidea cu ziua respectivă, iar Biserica Romană a dorit să extindă pretutindeni acea practică păgână, astfel că Biserica Romană a hotărât ca ziua aceea, ziua de 25 decembrie, să fie sărbătorită nașterea lui Cristos. Astfel, 25 decembrie a devenit ziua Liturghiei Mari pentru Sărbătoarea nașterii lui Cristos, care poartă numele de Liturghia lui Cristos. Nu era data de naștere a lui Cristos, ci pur și simplu o tradiție romană de a răspândi un festival păgân dezgustător. Cea mai mare posibilitate este că nașterea lui Cristos a avut loc în luna aprilie, în jurul Paștelui. Mergând mai departe, vom vedea lucruri care par foarte clare și care confirmă acest lucru.

Din acel moment, timp de doisprezece ani, nu se mai consemnează nimic despre El, iar la vârsta de doisprezece ani, El S-a suit la Ierusalim pentru prăznuirea Paștelui. Aceasta este următoarea menționare. Apoi, nimic altceva nu se mai consemnează despre El, până în jurul vârstei de 30 de ani, și acest lucru ni-l prezintă Ioan în capitolul unu, când El Își asumă slujirea publică, slujire legată de sărbătoarea Paștelui. Există și alte sărbători la care face referire Evanghelia după Ioan, dar noi ajungem în cele din urmă la finalul slujirii Lui. Luca consemnează acest moment prin cuvintele: ”Cu adâncă dorință am dorit să mănânc acet paște cu voi înainte de suferința Mea”; iar moartea Lui, după cum știm prea bine, a avut loc în perioada Paștelui. Astfel, deși nu se poate dovedi că El s-a născut atunci, se pare că, fie că este așa sau nu, viața Lui a fost foarte strâns legată, în acțiunile ei majore, de această sărbătoare – și acest lucru dă o semnificație foarte mare acestui cuvânt: ”Iată, Mielul lui Dumnezeu!” Acel cuvânt leagă viața Lui de la naștere până la moarte și apoi, acea viață cu toată însemnătatea ei este condusă la tron. Toată valoarea vieții Mielului, slujirii Mielului și morții Mielului este așezată pe tron.

Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.(Ioan 6:27)

Am spus că slujirea Lui a fost strâns legată de Paște și de aceea, toți acești oameni care se suiseră la Ierusalim, de aproape și de departe, pentru a sărbători, înțelegeau prea bine ce spunea Ioan. Atmosfera aceea era plină de ideea mielului, a mielului pascal. Fiecare se gândea în termeni ai mielului pascal. Ei fuseseră și erau ocupați cu ritualul mielului; cu selectarea lui din mijlocul turmei, cu examinarea lui de către un expert, cu supravegherea lui timp de patru zile pe câmpiile din Betleem și apoi, ducerea lui la templu și înjunghierea lui, iar la urmă, luatul acasă și mâncatul lui. Iată care era atmosfera! Și chiar în mijlocul acestor lucruri pregătite de Dumnezeu chiar din veșnicie, când fiecare se gândea la un miel, se aude acest strigăt: ”Iată Mielul lui Dumnezeu!” Anotimpul ploios trecuse și își făcuse lucrarea. Torentele din țară distruseseră drumurile, luaseră pe sus podurile și astfel, călătoria ajunsese foarte dificilă. Aceasta fusese practica timp de mulți ani: înainte de Paște, cete de oameni erau trimise prin țară pentru a curăța străzile și pentru a repara podurile pentru oamenii care aveau să se suie la Ierusalim, de Paște. În legătură cu această practică, proorocul Isaia a rostit cuvântul profetic cu privire la Ioan Botezătorul: ”Iată glasul celui care strigă în pustie: pregătiţi în pustiu calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!”; și din nou: ”Treceţi, treceţi pe porţi! Pregătiţi o cale poporului! Croiţi, croiţi drum, daţi pietrele la o parte!” Observați cum Ioan Botezătorul pregătește calea Domnului și apoi arată spre Miel, Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Acesta este Mielul lui Dumnezeu; nu mielul Israelului, ales de Israel, ci Mielul lui Dumnezeu; iar când priviți la legătura divină, cerească, veșnică, descoperiți că Dumnezeu a ales Mielul Lui înainte de întemeierea lumii: ”Mielul care a fost junghiat de la întemeierea lumii” (Apocalipsa 13:8). Dumnezeu a ales Mielul Lui înainte de facerea lumii. Dumnezeu anticipase totul prin selectarea Mielului Său.

Ioan ne spune în capitolul 6 al Evangheliei lui că Dumnezeu a pecetluit Mielul Său. ”Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.” Când evreii își selectau mieii din turmă, evreul de rând care nu era expert în bolile obișnuite ale mieilor, apela la oameni calificați, stabiliți de autorități, care cunoșteau toate bolile la care erau predispuse oile și mieii și pe care îi examinau. Cred că rabinii spuseseră că nu erau mai puțin de șaptezeci de cusururi posibile. Astfel, după ce capul gospodăriei evreiești selectase un miel din turmă, el îl ducea la unul din experți și îi plătea o taxă mică pentru a-l examina, ca să fie sigur că era sănătos, fără cusur. În ochii expertului, mielul trecea prin această examinare și dacă era găsit fără pată, fără întinăciune, fără cusur și fără boală, expertul punea pecetea lui pe miel; era pecetluit. Apoi timp de patru zile era luat și dus pe câmp împreună cu ceilalți miei pecetluiți, în așteptarea Paștelui. La aceasta face referire Domnul Isus: ”adică însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.” (Vreau să rețineți aceste lucruri, deoarece ele se aplică într-un mod foarte interesant.) Dumnezeu a ales Mielul Lui și după ce ochiul Lui de expert L-a examinat, Dumnezeu L-a pecetluit. Nu a existat niciodată vreun expert evreu al cărui ochi să fie la fel de clar, pătrunzător și expert ca ochiul lui Dumnezeu. Nimic nu poate fi ascuns de El, toate lucrurile sunt descoperite și goale înaintea ochilor Lui. Astfel, Dumnezeu a privit la Mielul Lui și L-a pecetluit, dând calificativul: desăvârșit, fără cusur. Ioan spune: Iată Mielul lui Dumnezeu, cel pe care Tatăl L-a pecetluit! Observați esența? Dacă Acesta este Mielul lui Dumnezeu, atunci Acesta este complet fără păcat, fără vină sau pată. El este pecetluit de Dumnezeu. Apoi, chiar după ce S-a găsit desăvârșit, El a fost pus sub observație. El a fost supravegheat timp de 4 zile. Patru este numărul creației și iată aici testarea Lui ca și reprezentantul adevărat al noii creații; testat până la Paște și fără niciun cusur. Desigur, nu vreau să zăbovesc prea mult asupra acestor detalii, nu este nevoie. Acele oi despre care cântăm, și acei păstori, cine sunt ei? Se prea poate ca acei păstori din câmpiile Betleemului să fie cei care vegheau mieii pascali. Apoi, mielul era adus la templu și înjunghiat; și adevărul cel mai profund, așa cum știm, este că niciun om nu L-a înjunghiat pe Domnul Isus. Dumnezeu L-a înjunghiat. Dumnezeu și-a înjunghiat propriul Miel. ”Tu vei face din sufletul Lui o jertfă pentru păcat”. El a fost Mielul lui Dumnezeu: ales, pecetluit, atestat, dovedit, jertfit!

T.Austin Sparks

Ferestre deschise” este trimis zilnic, cuprinzând mesaje luate de pe site-ul Austin-Sparks.Net. Vă încurajăm să trimiteți mai departe acest email, să-l tipăriți și să-l împărtășiți cu alții. Respectând dorința lui T. Austin-Sparks ca ceea ce a fost primit gratuit să fie distribuit gratuit, mesajele lui nu dețin copyright. De aceea, dacă alegeți să le împărtășiți cu alții, vă rugăm să respectați dorința lui și să le oferiți – nemodificate, fără plată și fără copyright.

Pentru citirea tuturor mesajelor Ferestre deschise accesați: www.ferestredeschise.wordpress.com

Pentru mai multe scrieri în limba română accesați: http://www.austin-sparks.net/romana/index.html

 

Read Full Post »

Măreția Crucii lui Cristos 
de T. Austin-Sparks

Ce lucru extraordinar a realizat Cristos prin Crucea Lui! Noi încă nu am aprofundat Calvarul! Este un lucru binecuvântat să-L vezi luând păcatele noastre și purtându-le în trupul Său pe lemn, dar să observăm că El a luat întregul teren al activității satanice din om, El l-a dus la Cuce și l-a înlăturat; iar înțelesul profund al Cuvântului lui Dumnezeu este că noi am fost răstigniți, am fost îngropați cu Cristos. El nu a tratat doar păcatele, El a tratat omul – rasa omenească – a înlăturat-o nu doar pentru a-i pune capăt, ci pentru a nimici domeniul de activitate al diavolului, nu pentru a nimici omul în starea lui căzută, ci pentru a frânge puterea lui Satan, pentru a nimici lucrările lui de înșelător. Iată ce a făcut El la Cruce!

Este un lucru extraordinar să vedem că Domnul Isus nu a dat lovitura fatală omului și firii lui, ci având de-a face cu trupul de carne, El a dat lovitura activității satanice din om. Acesta este Cuvântul Crucii!

Care este esența adevărului pentru copiii lui Dumnezeu în vremuri primejdioase? Esența este că ei ar trebui să ajungă să recunoască faptul că temelia firii trebuie zdrobită de Crucea Domnului Isus; că fiecare din noi care este în Cristos trebuie să ajungă în locul unde știe că temelia firii a fost distrusă; și el nu mai poate nicidecum – nu mai îndrăznește – să urmeze lucrurile firii lui: motivele ei, dorințele ei, sentimentele ei, alegerile ei și hotărârile ei. Totul trebuie să vină de-acum din Dumnezeu, totul trebuie primit de la Duhul Sfânt pentru ca viețile să ne fie călăuzite, iar noi nu trebuie în nici un fel să ne bizuim pe înțelegerea noastră. Temelia firii trebuie distrusă, iar noi trebuie să fim oameni care, asemenea lui Iacov, vom rămâne pentru tot restul zilelor noastre schiopătând și rezemați pe toiag deoarece puterea firii noastre a fost atinsă, zdrobită, uscată, ofilită – da, vom purta toate zilele vieții noastre mărturia Calvarului, a realității lui: ”Am fost răstignit cu Cristos și nu mai trăiesc eu…” Am fost tratat și doborât la pământ și nu mai trebuie să existe deloc ”eul” insinuant… nu mai trăiesc eu.

Poate ne-am gândit la Cruce ca fiind o unire moartă cu Domnul Isus, că trebuie să cedăm, să renunțăm, să murim, să fim răstigniți cu toată durerea ce vine odadă cu aceste acțiuni. Dar, preaiubiților, Crucea este cea care ne scoate din împărăția întunericului și ne pune în Împărăția Fiului dragostei Lui – ne eliberează de puterea lui Satan și de înșelăciunea Lui.

Dacă viața sufletului nostru nu va fi tratată de Cruce și nu va fi supusă lui Dumnezeu – iar noi știm ce înseamnă să umblăm prin Duhul și să fim călăuziți de El – vom fi expuși înșelăciunii. Veți descoperi că, unde se imită lucrările Duhului Sfânt, acolo există o cantitate extraordinară de excitabilitate sufletească, emoții sufletești, lipsa controlului sufletesc și, uneori, indecență. Cu toate acestea, pot exista și lucruri supranaturale. Da, dar acela nu este Duhul Sfânt. Sufletul dorește tot mai fierbinte o experiență supranaturală. Această dorință a lăsat ființa omenească deschisă spre un alt tărâm, de unde vă puteți aștepta la orice. Puteți primi călăuzire, puteți primi minuni – tot felul de lucruri; dar aveți grijă! Imitația, înșelăciunea își are temelia succesului chiar în firea noastră, iar acea fire trebuie nimicită.

Dacă Domnul îi va scăpa pe copiii Săi din înșelăciunea și minciuna acestor zile, El trebuie să îi ducă înapoi la temelia adevărului: a identificării lor cu Cristos în moarte, îngropare și înviere; și la tot ce înseamnă moartea omului vechi și domnia Omului Nou.

În această privință, printre multe altele, Cristosul răstignit este puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu.

Iulie 1932

http://www.austin-sparks.net/romana/003527.html

 

 

Read Full Post »

%d bloggers like this: