Feeds:
Posts
Comments

Archive for March 1st, 2014

923123_631709220218198_708167788_n

http://www.youtube.com/watch?v=dDckAoHJ0SA

VIDEO by nitaviorel1

 

Nicu Wagner – Te-ascunzi in florile campiei

Te-ascunzi in florile campiei
Parfumul lor Te dovedeste,
Tu esti splendoarea vesniciei
Si ea in veci, i-Ti dainuieste!

Te-ascunzi in ciripit de pasari
Prin trilurile nesfarsite,
Nu-s simfonii, nici oratorii,
Cu armonii asa de sfinte…

Te-ascunzi in adierea verii
Cand freamata frunza-n racoare,
In taina si-n susurul serii,
Te-ascunzi in murmur de izvoare.

Tu esti in linistea adanca
Ce-n codrii-ntunecosi domneste,
Tu esti in tablele din stanca
In glasul vantului ce creste.

Tu esti s-n fulgii de zapada
In viforul ce rabufneste
In norii ce seninul prada
In tunetul ce rasoleste
Te-ascunzi in vijelii si-n ploaie
In soarele ce-apoi surade, .
Teascunzi in panset de parae
In gangurit de prunc cand rade.

Te-ascunzi, dar nu Te pot cuprinde
Nici cerul, cerurile-ntinse,
Dar totusi ‚Tu, Nemarginire
Esti si in inimi sfant aprinse.
Vedem doar urmele-Ti divine
Din cari‘ rasari bland‚ maiestos
Speranta, viata, zari senine,
Caci Tu esti tot ce-i mai frumos.

/: Noi Te-om vedea sus in marire
Dar nu cum ne-am inchipuit
Tu esti dincolo de gandire,
O, Doamne, fii in veci slavit! :/

Versuri compuse de Ilie Belciu via http://www.resursecrestine.ro/cantece/

reposted from http://rodiagnusdei.wordpress.com/2014/03/01/cele-mai-frumoase-flori/

1798654_592389154178859_1663614393_n

Read Full Post »

395478_234998499910550_100002012062954_554190_974140341_n

FERESTRE DESCHISE MEDITATII T. AUSTIN SPARKS

1 Martie

 

 

DE LA :FERESTRE DESCHISE

 

Subject: 1 Martie

 

La ce pot nădăjdui cel mai mult este ca cele spuse aici, să se deschidă asemenea unor ferestre și uitându-vă prin ele să vedeți un singur lucru – cât de superior este Isus Cristos față de orice altceva!”

 

T. Austin-Sparks

 

Ferestre deschise

 

Extrase din scrierile lui T. Austin-Sparks

 

Priviți la Isus… (Evrei 12:2)

 

Acestea sunt alternative care se ridică din recunoașterea faptului că Dumnezeu are un punct de plecare fix pe care nu-l schimbă niciodată și de care nu Se depărtează. Pe de o parte, este nevoie să ajungem la punctul Lui de plecare. Cel mai bun timp de a ajunge acolo este chiar de la bun început; dar dacă din lipsă de cunoaștere, înțelegere sau învățătură adecvată am fost conduși spre lucruri fără a cunoaște punctul de plecare al lui Dumnezeu, atunci în credincioșia Lui față de El și față de noi – dar întotdeauna având în vedere interesele cele mai înalte și bogate – Dumnezeu ne va lua de mână și ne va duce înapoi pentru a deșira lucrurile, dacă Îi dăm voie. Pe de cealaltă parte, lipsa de bunăvoință și cedare, lasă cale liberă celeilalte alternative: o viață limitată pentru totdeauna, iar acest lucru nu l-a dorit niciodată Dumnezeu pentru noi. Punctul de plecare al plinătății cerești este golirea, dependența, neputința noastră. Domnul trebuie să ne aducă exact în acest loc. Dacă am plecat dintr-un punct în care nu suntem dependenți de El, nu suntem goliți de noi, nu am ajuns neputincioși, vom avea parte de o cale dureroasă de întoarcere la punctul de plecare al lui Dumnezeu. Dar acesta nu este doar un marș înapoi, căci chiar acel proces de golire este calea spre plinătate. Este doar o clarificare pentru noi a ceea ce era deja clar pentru El. Într-un cuvânt, este aducerea noastră în locul unde cunoaștem că toată plinătatea noastră se află în El.

 

Plinătatea noastră este în El, dar noi nu o apreciem niciodată, nu ne bucurăm de ea niciodată, nu profităm de ea niciodată, nu intrăm cu adevărat în ea într-un mod viu, până nu ajungem în acest loc unde suntem conștientizați că așa stau lucrurile și că fără ea arătăm groaznic. Este așa de ușor de spus că toată plinătatea este în El, de a privi plinătatea într-un mod obiectiv și de a cânta despre ea. Dar, o! de am ajunge să cunoaștem plinătatea într-un mod adânc și nemaipomenit! Am vedea atunci cât de inutili suntem noi în noi înșine și în prezența conștiinței adânci și pătrunzătoare ne-am da seama dintr-o dată de neputința noastră, ne-am da seama că în El se află toată plinătatea noastră. Nu trebuie să ne oprim la neputința noastră, la goliciunea din noi, nu trebuie să rămânem așa până la sfârșit, ci mai degrabă, acel punct ar trebui să fie locul de plecare, de unde să putem înainta. Descoperim că slăbiciunea și inutilitatea noastră reprezintă terenul care ne păstrează într-o stare de închinare și uimire.

 

Din: Punctul de plecare al lucrurilor Domnului

 

Ferestre deschise” este trimis zilnic, cuprinzând mesaje luate de pe site-ul Austin-Sparks.Net. Vă încurajăm să trimiteți mai departe acest email, să-l tipăriți și să-l împărtășiți cu alții. Respectând dorința lui T. Austin-Sparks ca ceea ce a fost primit gratuit să fie distribuit gratuit, mesajele lui nu dețin copyright. De aceea, dacă alegeți să le împărtășiți cu alții, vă rugăm să respectați dorința lui și să le oferiți – nemodificate, fără plată și fără copyright.

 

Pentru citirea tuturor mesajelor Ferestre deschise accesați:

www.ferestredeschise.wordpress.com

Pentru mai multe scrieri în limba română accesați: http://www.austin-sparks.net/romana/index.html

197140_488050991235485_328036225_n

Read Full Post »

REVELATIE

1010571_656615194395710_1577110591_n
Îmi cern gândul,
Căzut,
Mă contopesc cu pământul,
Tăcut,
Îmbrăţişez zările,
Strâns,
Ca norii ploile,
Plâns,
10207_657093811014515_485180861_n
În final mă ascund
Sfârşit,
Printre stele arzând,
Spăşit,
Metamorfoză în trupul
Uman,
Lucrare divină
Şi-un plan,
400605_629482190451408_1150644511_n
Un bob încolţit
Într-un snop,
O viaţă condusă
De scop,
Vârtej de sublim
Şi banal,
Un lut modelat
De astral,
Male silhouette on sunrise
Cuvânt întrupat,
Promisiuni,
Mister dezlegat
Şi minuni,
Adevăr şi Lumină,
Împlinire,
Viaţă eternă,
Iubire,
1488288_655922157803197_748447792_n
Un zbor către cer,
Aspiraţii,
Învins efemer,
Noi creaţii,
Cuprins sunt de dor,
Spre zenit,
Mă-nalţ ca un nor,
Fericit.
1897703_686865468042199_2062105160_n
Şi astăzi mai cern
Al meu gând,
Mai scriu câte-o slovă,
Un rând,
Port veşnicia
În piept,
Isus e-al meu Domn
Şi-L aştept,
578652_484688584936879_379603981_n
Eu strig zi de zi,
Maranata,
Te-aştept ca sa vii,
Eu sunt gata!
Amin, Aleluia,
Îţi cânt,
Vino degrab,
Pe pământ!
1606961_684835004871647_235121684_n
Deva, 01/03/2012-poezie de Lucica Boltasu

 

Read Full Post »

DOAR MANTUIREA

1795692_649520428447584_131306550_n

Îmi tremură glasul ca frunza pe ram
Şi ochii se-neacă în proprii izvoare,
Se pierde în noapte speranţa ce-o am
Şi bruma de viaţă aproape dispare.
Mă clatin ca spicul sub pală de vânt
Şi norii-mi acoperă gânduri haine,
Te rog, Te aştept ca să vii pe pământ,
Izvoare de har să reverşi peste mine!
1618618_686484988080247_884651964_n

Tot caut soluţii, dar singur nu pot,
Sunt frânt şi înfrânt de atâta durere
Şi umblu bezmetic, căutând antidot,
În lumea procletă, pe căi de himere.
Aştept în zadar ca acei ce mi-au fost
Aproape, pe drumul ce urcă spre zare,
Să-mi spună o vorbă, aştept fără rost
Şi doare tăcerea şi falsul mă doare…
1625647_598046593581808_448492815_n
Ajuns-am ca Iov, lepădat şi hulit
Şi mă-ntreb: “Doamne Sfinte, unde-mi sunt fraţii?”
În cenuşă m-aşez, cu un sac învelit,
Nu vreau compromisuri, nu vreau ostentaţii.
Tăcere profundă şi rugă…Aştept,
Ca Domnul din slavă să facă lumină,
Nu vreau să cârtesc, Dumnezeu este drept
Şi cine sunt eu să acuz, s-aduc vină?
1525512_10200310850894277_49795639_n
Revarsă-Ţi Părinte-al Tău har peste noi,
Curăţeşte-Adunarea de zgură şi fire,
Venit-am în lume în plânset şi goi
Şi-n plâns vom pleca, dacă n-avem iubire.
Doar dragostea sfântă-nţelege deplin,
Ce-nseamnă iertarea şi pacea, jertfirea,
Mă-ncred Doamne-n Tine şi-n planul divin,
Nimic nu-mi doresc, doar să-mi dai mântuirea!!

26/02/14, Barcelona

  1656122_10200578714030688_1644750031_n

Read Full Post »

%d bloggers like this: