Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘BIBLIA’ Category

 

Iubitii nostri,

 Va trimitem cele mai alese salutari si binecuvantari la acest inceput de an!Ne rugam ca Domnul Dumnezeu sa va binecuvinteze ,sa va foloseasca la potential maxim si sa va umple de bucuria LUI! Fiti ucenici si faceti ucenici pt Domnul Isus!

Fie ca inimile noastre sa slaveasca in adorare, nepretuitul dar -ISUS HRISTOS- si bucuria mintuirii pe care El a adus-o in vietile noastre: viata vesnica impreuna cu Tatal, Fiul si Duhul Sfint.

Va dorim un An Nou binecuvintat, plin de roada pentru Imparatie.

Maranatha!

 

Marius Gorcea –
Incă un an Incă un an sa scurs din viața ta acum omule drag
Şi-n filele care s-au scris nimic nu mai poți schimba
Incă un an sa scurs acum îți şopteşte cineva ….
E firul alb din parul tău , e ridul de pe fața ta
Incă un an sa scurs acum , …. poți să crezi aşa ceva ? ….
Căci ca şi el s-au dus chiar zeci , s-au scurs fără voia ta
Incă un an sa scurs acum
La judecată îl vei vedea
Dacă în sfințenie ai trăit tu fața sus o vei ținea
Incă un an sa scurs acum Curând Isus va reveni
Fă tot ce poți pentru Isus să fii cu El în veşnicii


Rugă la început de an

Tu, Părinte-al veșniciei
Ce-ai trimis din cerul sfânt
Încă-un an de îndurare
Pe acest bătrân pământ
Tu, ce-ai întrupat Iubirea
Într-un Prunc nevinovat
Și-ai privit spre noi cu milă
Și de moarte ne-ai salvat
Tu, Lumină din lumină,
Scut și Tată și Păstor
Ce ne duci la reci izvoare
Și ne vii în ajutor
Tu, Părinte-al veșniciei
Fă să fie acest an
An de cântec, de trezire
Pentru inimă balsam…
Să fii Tu, Cârmaci destoinic
Peste valuri și furtuni
Iar noi să-nvățăm prin Tine
Să fim drepți, statornici, buni!

Maria Luca 

DOMNUL ESTE APROAPE

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape/2018-01-01

Luni, 1 Ianuarie 2018

Această lună va fi pentru voi începutul lunilor; ea va fi

pentru voi întâia lună a anului.Exod 12.2

Prima zi din calendar este timpul când multora le place să ia hotărâri pentru anul care urmează. Alții, precum Jonathan Edwards, iau hotărâri în orice perioadă a anului. Edwards a jucat un rol important în marea trezire din secolul 18 care a avut loc în America. Tânăr fiind, el și-a făcut o listă cu șaptezeci de hotărâri. Prima de pe listă suna așa: «Iau hotărârea de a face, de a gândi și de a spune doar lucruri spre slava lui Dumnezeu și de a nu lua în considerare confortul, folosul sau plăcerea mea». Cea de-a doua hotărâre însă suna așa: «Iau hotărârea ca, dacă voi eșua sau voi slăbi în a împlini oricare dintre hotărâri, să mă pocăiesc din toată inima». Se pare că el și-a dat seama că era foarte posibil să falimenteze în a-și împlini hotărârile.

La începutul acestui an, mai degrabă decât să luăm hotărâri, să ne ridicăm ochii către Hristos. În El nu există faliment și doar Lui Îi aparține orice nou început. Vedem un exemplu despre aceasta în prima noapte de Paște în Egipt: „Această lună va fi pentru voi începutul lunilor“ (Exod 12.2). Jertfirea mielului în fiecare casă marca un nou început pentru israeliți. Ei aveau să fie la adăpost de judecată și să-și înceapă călătoria către o nouă țară – către țara promisă. Acesta era cu adevărat un nou început pentru fiecare dintre ei și începutul unui nou popor. Toate nevoile lor aveau să fie împlinite în călătoria care urma, însă începutul ei era reprezentat de vărsarea sângelui unui miel.

Nu de hotărâri avem nevoie, ci de a privi din nou către Cel care a murit pentru noi. Hotărârile sunt prea adesea încălcate, din cauza slăbiciunii cărnii noastre. Solomon ne atenționează: „Mai bine este să nu promiți, decât să promiți și să nu împlinești“ (Eclesiastul 5.5). Hristos însă, care ne-a mântuit prin sângele Său, ne va susține și ne va purta de-a lungul întregii noastre călătorii.  B ReynoldsTOATA LUNA AICI:DOMNUL ESTE APROAPE – GBV- IANUARIE 2018

 

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI  – Volumul V-Jean Koechlin

IANUARIE

Parcurgerea Bibliei în cinci ani

 «Scripturile în fiecare zi»

In primul an :de la Geneza la Iosua.

 In al doilea an  :  de la Judecători la Estera.

 În al treilea an   :  Iov; Psalmii 1+ 41;

                                 Proverbe 1+ 15 : Isaia;

                                 Matei;

                                 Ieremia; Plângerile lui Ieremia;

                                 Marcu

 În al patrulea an :  Psalmii 42+ 89; Ezechiel;

                                 de la Luca la Corinteni.

 In al cincilea an   :   Psalmii 90+50;

                                 Proverbe 16 + Cântarea Cântărilor,

                                 de la Daniel la Maleahi;

                                 de la Galateni la Apocalipsa.

                       http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

1  IANUARIE

Psalmul 90

         Un an care începe este un moment prielnic pentru a face bilanţul. Privind în urmă, cel credincios poate striga cu recunoştinţă: „Doamne, Tu ai fost locuinţa noastră…” (v. 1 Ce bucurie şi ce siguranţă pentru cel credincios să-L aibă pe Însuşi Dumnezeu ca „stâncă de locuit’ (Psalmul 71.3) Privind spre prezent, el măsoară scurta durată a existenţei sale pământeşti — optzeci de ani pentru cei mai tari – înainte să se facă auzită pentru fiecare porunca reîntoarcerii în ţărână. Şi Îi cere lui Dumnezeu să-l înveţe să-şi numere zilele, pentru a căpăta o inimă înţeleaptă (v. 12). Înţelepciunea, potrivit cu Efeseni 5.15,16, ne va ajuta să folosim ocazia (să răscumpărăm timpul, să-l punem în valoare; vezi şi Coloseni 4.5). Dar aceşti ani care trec şi vin, să nu-i irosim, ci să-i folosim pentru Domnul (v. 9)!

         Această „rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu”, va fi în gura Israelului pocăit în zilele din urmă. Răscumpărații Domnului Isus însă, care-I cunosc infinita dragoste, pot cere încă de acum: „Satură-ne dimineaţa (adică la tinereţe) de bunătatea Ta, ca să cântăm de veselie şi să ne bucurăm toate zilele noastre” (v. 14). Aceasta să fie şi rugăciunea noastră în pragul acestui nou an!TOATA LUNA AICI:SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI VOLUMUL 5 IANUARIE

 

 

 

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

1 IANUARIE_ANUL NOU (2)

„La Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință” (Matei 19:26)

Jon Gordon ne oferă câteva hotărâri practice pentru anul în care am intrat:

1) Fii pozitiv, îi poți asculta pe cinici și să crezi că succesul este imposibil sau să crezi că „la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putința.”

2) În fiecare zi când te trezești completează următoarea declarație: „Scopul meu este să ascult de Dumnezeu.”

3) Dimineața fă o plimbare și exprimă-ți mulțumirea. Lucrul acesta te ajută să-ți deschizi mintea spre izbândă. Nu este posibil să fii în același timp stresat și mulțumitor, iar când combini mulțumirea cu exercițiile fizice primești un impuls dublu de energie și anti-depresive naturale.

4) În loc să fii dezamăgit de locul în care ai ajuns, privește cu optimism la locul înspre care mergi.

5) Fă-ti un mic dejun de rege, un prânz de prinț și o cină de student de facultate care are un card gol!

6) Crede că totul se întâmplă cu un scop, iar lucrurile bune vin din experiențe solicitante.

7) Nu-ți irosi energia pe bârfă, întâmplări trecute, gânduri negative și lucruri pe care nu le poți controla. Investește în clipa pozitivă din prezent. 8) la-ți ucenici și fii la rândul tău un ucenic.

9) Trăiește după cei trei E: energie, entuziasm, empatie.

10) Nu uita că nu există înlocuitor pentru strădanie.

11) Întreabă-te: „care sunt trei dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le fac astăzi?”

12) Aplică regula „nu mă plâng.” Văicăreala e ca vomitatul; la sfârșit te simți mai bine, însă celor din jurul tău le este rău!

13) Citește mai multe cărți decât anul trecut.

14) Odihnește-te mai mult. Somnul nu poate fi înlocuit cu o cafea dublă!

15) Înainte de culcare, completează aceste declarații: „Sunt mulțumitor pentru ______________”. „Astăzi am reușit să___________________”.

16) Gândește-te că mintea ta e ca o grădină. Dacă smulgi buruienile și uzi ce este bun timp de o zi nu obții mare lucru, dar când o faci în fiecare zi, creezi o grădină nemaipomenită.TOATA LUNA AICI:CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTAZI-IANUARIE 2018

 

SĂMÂNŢA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna/2018-01-01

Luni, 1 Ianuarie 2018

„Cine crede în Fiul are viața veșnică, dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viața,

ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.“Ioan 3.36

Anul Nou trezeşte speranţă nouă

Plini de speranță înainte!

S-au împlinit anul trecut așteptările noastre? Sau am avut parte de dezamăgiri? Suntem bucuroși să întoarcem în sfârșit această pagină? Exact după motto-ul: Nu poate fi decât tot mai bine!

Astfel sperăm la:

o relație fericită în familie,

un climat plăcut la locul de muncă,

o sănătate mai stabilă,

vreme frumoasă în concediu etc.

Cine ne garantează nouă că dorințele noastre se împlinesc? Nu ne agățăm pur și simplu de un pai?

 Fără iluzii!

Treziți din visele destrămate anul trecut, am putea ajunge la concluzia: Totul va rămâne așa cum a fost! De ce să ne facem iluzii?

Astfel începem anul nou fără așteptări mari și luăm totul așa cum vine. Numai să nu lăsăm să apară dorul după o viață cu adevărat împlinită! Munca de zi cu zi este dură de ajuns.

„Atunci am urât viața, căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare: totul este deșertăciune și goană după vânt“ (Eclesiastul 2.17).TOATA LUNA AICI:SĂMÂNŢA BUNĂ

 

 

CELELALTE 10- CLASICE- SE GASESC  POSTATE  IN TOATE LUNILE ANULUI  2016 LA ADRESELE URMATOARE :

                http://nowheresoonthere.blogspot.com/

POT FI DESCARCATE  DEPOZITATE SI RETRIMISE DE ORICINE . NIMIC NU E COPYRIGHT, DACA LE PASTRATI ASA CUM LE LUATI  NEMODIFICATE SI CU  ADRESELE PROVINIENTEI LOR ORIGINALE,ACOLO  UNDE SANT MENTIONATE .

Advertisements

Read Full Post »

Un nou început

Am numărat secundele ce trec…
Şi paşii mei ce-s îndreptaţi spre-un mâine,
Din ce în ce mai grei, îmi amintesc,
Lui Dumnezeu Preasfânt să-I mulţumesc,

Pentru belşug şi pace, apă, pâine.

Un nou început Am numărat secundele ce trec… Şi paşii mei ce-s îndreptaţi spre-un mâine, Din ce în ce mai grei, îmi amintesc, Lui Dumnezeu Preasfânt să-I mulţumesc, Pentru belşug şi pace, apă, pâine. Cam indecis, în pragul dintre ani, Aş vrea să plec dar sufletul suspină, Atâtea lucruri sunt neterminate, Dorinţi şi gânduri au rămas blocate, În labirintul globului de tină. Am numărat secundele ce trec… Chemarea zării-aud şi mă-nfioară, Aş vrea să stau, dar legea cărnii-mi spune, Că nu am timp, că steaua îmi apune, Tot ce se naşte trebuie să moară. Îngenunchiat pe pragul dintre ani, Eu cer clemenţă şi privind în zare, Mă rog lui Dumnezeu ca să lucreze În trupul meu şi să mă-nvioreze, Iar anul nou să-l facă de-ndurare. Am numărat secundele ce trec… Atât mai vreau: Părinte, dă-mi putere, Comori în cer s-adun, nu pe pământ, Un far să-mi fie Sfântul Tău Cuvânt, Căci Tu-mi eşti Doamne, singura avere! Să pot să duc la capăt lucrul meu Şi slava Ta, ca să se vadă-n toate, De mai există-n mine-o supărare, Să iert deplin, să aduc împăcare Şi să iubesc cu dragoste de frate. Şi numărând secundele ce trec, Să nu gândesc decât la veşnicie, Căci anii vin şi primăveri şi ierni, Dar noi prin Domnul Sfânt suntem eterni! Îţi mulţumesc Părinte! Slavă Ţie! ,Lucica Boltasu Barcelona-

Iar dacă anii trec… Autor: Ana Haz

O aripă frământă zarea îndepărtată,

(Pâinea luminoasă coboară iar pe vatră),

Iar alta, cu tristețe, privește spre pământ,

În anotimpuri roată mă poartă,adunând.

Dar chiar dacă trec anii, culorile nu mor
Căci le păstrez fascicul de alb strălucitor,
În curcubeu văzut prin ochi duhovnicesc,
La fiecare roată, mai mult mă pocăesc.

Așa să stau în iarnă, cuminte sub omăt,
Ca bobul grâului, spic plin, bogat s-aștept,
Cu embrion curat, primit în dar la Cruce,
Aștept o Primăvară cu Raza cea mai dulce.

Și iar ridic aripa și iar m-avânt, spre zare,
Până lua-voi unghiul pe-a Jertfei înălțare,
Atunci pe totdeauna rămâne-voi Acasă,
Îmi flutură-n visare, o haină de Mireasă.

Chiar nu-nțeleg Isuse, cum m-ai adunat
Și pe mine praful, cel mai neânsemnat,
Mă întocmești un vas plin cu Iubirea Ta
Tărie să trec pragul, când mă vei chema.

Și dacă așteptarea-i din ce în ce mai grea,
Este un plan desăvârșit făcut prin voia Ta,
Iar clipe de-mplinire, de dor nemărginit,
Împleti-vor mărturia pe-al Cerului zenit.

Oricâte anotimpuri, cât ghem voi depăna,
Eu vreau să-mi fie truda spre înălțarea Ta,
Să fiu chiar piatra vie , în mâna Ta luată,
Nu mă rupe-n două, să nu mă lepezi, Tată!

Când în odihnă va trece și el, vechiul ornic,
Adună-mă Stăpâne, în Tine-n veci statornic,
În Dragostea cu care vei umple veșnicia,
În desfătări la dreapta Ta, Mire iubit, Mesia.

Ana Haz, Arad.

https://www.youtube.com/watch?v=tS97qE5ovX8&feature=youtu.be

Mai picură Doamne în suflet
Cuvinte născute din dor
Și pune-mi condeiul să scrie
Cu-al inimii tainic fior…
Mai ninge-mi cu dragoste sfântă
În clipe mustind de-adorare
Și fă-mi din vorbire un cântec
Să zboare în rugă spre Soare
Și-acolo să-Ți văd măreția
Să fiu ca o parte din Tine
Prin versuri, prin lacrimi, prin rugă
Să știu că faci parte din mine!

Maria Luca

Read Full Post »

GOD SENT HIS ONLY BEGOTTEN SON TO BE BORN AS A CHILD, SO THAT SINNERS COULD BE BORN AGAIN AND BECOME THE CHILDREN OF GOD.

The deepest sadness belongs to all who still refuse to trust in the Lord Jesus Christ as their Saviour (John 1:12-13) 
Spurgeon.

No automatic alt text available.
 Image may contain: night and text
 BORN TO DIE

Those soft baby hands fashioned by the Holy Spirit in Mary’s womb were made to have two nails hammered thorough them. Those little chubby feet were made to walk up the hill and be nailed to a cross. That sacred head was made to wear a crown of thorns. His tender body wrapped in the swaddling clothes would be pierced by a spear to reveal a broken heart. The death of Christ was NO ACCIDENT: HE WAS BORN TO DIE.

from 
Drawing Near.

Image may contain: one or more people, people sleeping and baby
Image may contain: one or more people and text
 

Read Full Post »

 

DOMNUL ESTE APROAPE-GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape


Vineri 1 Decembrie

Faraon l‑a chemat pe Moise și a zis: „Mergeți, slujiți

Domnului; numai turmele și cirezile voastre sã rãmânã;

chiar și  pruncii voștri vor merge cu voi“.  Exod 10:24

Pãrãsirea Egiptului (2)

A mai rãmas o șansã pentru faraon. „Numai turmele și cirezile voastre sã rãmânã“, spune el. Cât de mulți își lasã posesiunile în mâna lui! Ei sunt mântuiți, însã afacerile lor, ocupațiile lor nu sunt lucruri sacre, ci le considerã seculare, cãci, spun ei, ce legãturã au astfel de lucruri cu mântuirea sufletului? Dumnezeu însã spune: Nu, ci scoateți‑le pe toate din Egipt; voi înșivã, familiile voastre, averile voastre, toate Îmi aparțin. De fapt, Lui trebuie sã‑I aparținã, cãci doar El le poate pãzi și doar El ne poate pãzi pe noi de orice influențã a lor.

Pânã nu suntem deplin eliberați în toate aceste trei aspecte, nu putem fi fericiți alãturi de Dumnezeu și nici mãcar în siguranțã. Nu mã refer la siguranța mântuirii noastre, ci la faptul cã orice lucru al nostru care nu Îi aparține lui Hristos îi aparține încã lumii și ne poate trage din nou în ea. Putem merge la afacerea noastrã și sã Îi închidem ușa Domnului, pentru a nu intra acolo, și totuși, atât El cât și noi, sã nu simțim acest lucru? Îi putem noi spune: «Doamne, duminica este a ta, iar restul zilelor sunt ale mele»? Sau: «Doamne, a zecea parte este a ta, iar celelalte nouã sunt ale mele»? Am putea crede cã ar fi El mulțumit cu așa ceva?  F. W. Grant

Aici toata lunaDOMNUL ESTE APROAPE – GBV- DECEMBRIE

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV-Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

1 DECEMBRIE

Corinteni 10.14-33; 11.1

            Comuniunea cu Dumnezeu, partea binecuvântată a celui credincios, exclude orice participare cu idolatria, sub for­mele ei atât de rafinate. La „masa Domnului”, comuniunea îşi găseşte expresia ei cu totul specială (v. 21). Cei care iau parte la pahar şi la pâine sunt în principiu toţi răscumpăraţi ai Domnului, fără a fi, departe de asta, toţi cei răscumpăraţi ai Domnului. Totuşi, noi îi vedem, prin credinţă, reprezentaţi într-o singură pâine, semn vizibil că este un singur trup. El exprimă această unitate a Bisericii pe care lumea religioasă pretinde că vrea să o realizeze,… deşi ea există deja!

            Dacă eu nu caut propriile mele interese, câte momente devin atunci disponibile pentru interesele altora, altfel spus, pentru cele ale lui Isus Hristos (comp. cu Filipeni 2.21)! Iar a căuta interesul fratelui meu nu înseamnă numai a mă îngriji de bunăstarea lui, ci înseamnă în aceeaşi măsură a mă gândi la conştiinţa lui. Înseamnă a face anumite lucruri pentru el şi a mă abţine de la a face altele. Astfel voi fi determinat să-mi pun mereu întrebarea: în ocazia prezentă, am eu libertatea să aduc mulţumiri? Ceea ce fac în acest moment, inclusiv sim­plul „fie că mâncaţi, fie că beţi” (v. 31; în contrast cu v. 7), este sau nu spre gloria lui Dumnezeu?

Aici toata luna: SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI-DECEMBRIE (1)

SĂMÂNŢA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Vineri, 1 Decembrie 2017

Împăratul a poruncit să aducă pe oamenii aceia care pârâseră pe Daniel. Și au fost aruncați în groapa cu lei …Daniel 6.2

Ce semănăm, culegem

După izbăvirea supranaturală dăruită de Dumnezeu slujitorului Său, Daniel, care avusese încredere în Stăpânul său ceresc, împăratul Dariu a dat o poruncă: cei care pârâseră pe Daniel, împreună cu soțiile și copiii lor, să fie aruncați în groapa cu lei. Cât de reale sunt cuvintele lui Dumnezeu și în acest caz: „Nu vă înșelați: Ce seamănă omul, aceea va și secera“ (Galateni 6.7)! Întotdeauna se va arăta dreptatea dumnezeiască: „Ați arat răul, ați secerat nelegiuirea și ați mâncat rodul minciunii“ (Osea 10.13). Exact acest lucru s-a întâmplat cu acei pârâși ai lui Daniel, și așa se va întâmpla întotdeauna.

După faptă urmează răsplata. Această maximă nu se dezminte. Ea este dovedită de Sfânta Scriptură, de istorie și de experiența noastră sau a altor semeni de-ai noștri. În ziua judecății lui Dumnezeu, faptele, cuvintele și lucrurile ascunse ale oamenilor vor fi aduse la lumină. Atunci, orice om va vedea că „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit“ și că „ce seamănă omul, aceea va și secera“. Calea evitării judecății dumnezeiești este una singură: recunoașterea vinovăției în fața lui Dumnezeu. De aceea îndemnăm pe fiecare să vină la bunătatea și harul fără margini al Mântuitorului și, în mod sigur, va găsi iertare, va găsi pace cu Dumnezeu, va găsi ocrotire pentru orice împrejurare.

AICI TOATA LUNA:SĂMÂNŢA BUNĂ-DECEMBRIE

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

DĂRUIESTE-TE PE TINE ÎNSUTI!

„S-au dat mai întâi pe ei înşişi Domnului” (2 Corinteni 8:5)

     Ce apreciază oamenii mai mult la tine? Te apreciază pe tine! Gândește-te puțin… Ce necesită efort mai mare: să scrii un cec, sau să dăruiești din timpul și din energia ta? Prin care dintre cele două dai dovadă de un nivel mai înalt de dedicare? Oprește-te o clipă și adu-ți aminte de persoanele care au avut cel mai mare impact în viața ta: un părinte care te-a iubit, care s-a sacrificat pentru tine și care ți-a oferit valoarea stimei de sine; un profesor care te-a ajutat să-ți dai seama că poți gândi, că poți învăța și că poți realiza ceva; un mentor care ți-a zugrăvit imaginea viitorului care te așteaptă și apoi te-a echipat și te-a provocat să-ți împlinești menirea…

Dar ce poate fi mai important decât propria ta mântuire? Cântărește aceste cuvinte: „Când te vei uita în urmă la tot ce ai făcut în viața ta, mulțumirea îți va fi mai mare pentru ceea ce ai adus în viețile altora decât pentru momentele în care i-ai întrecut și i-ai învins.” Mulți dintre noi văd dăruirea mai mult decât ca pe un act al dragostei – o vedem ca pe o tranzacție – dăruim doar ca să primim!

Sir Wilfred T. Grenfell a spus: „E de la sine înțeles că omul este călător pe pământ și că singurul său țel în lumea aceasta nu este „să strângă și să aibă”, ci „să dăruiască și să slujească.” O menire mai înaltă a omului nu poate exista!”

E foarte simplu să trăiești doar pentru tine. De fapt, acesta e unul din cele mai  primitive instincte ale noastre – unul pe care trebuie să-l biruim în fiecare zi. Dar putem s-o luăm pe un alt drum: să fim generoși cu dragostea și cu timpul nostru. Când oferi aceste lucruri dai dovadă de cea mai mare generozitate!

AICI TOATA LUNA : CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI-DECEMBRIE 2017 (1)

 18879144_1096931553744415_5492361022293409792_nLUNA DECEMBRIE  2017 TRIMITEM NUMAI CELE 4 FELURI DE  MEDITATII

CARE SANT NOI IN FIECARE AN

 CELELALTE 10– CLASICE- SE GASESC  POSTATE  IN TOATE LUNILE ANULUI TRECUT 2016 LA ADRESELE URMATOARE :

POT FI DESCARCATE  DEPOZITATE SI RETRIMISE DE ORICINE . NIMIC NU E COPYRIGHT, DACA LE PASTRATI ASA CUM LE LUATI  NEMODIFICATE SI CU  ADRESELE PROVINIENTEI LOR ORIGINALE,ACOLO  UNDE SANT MENTIONATE

 

Read Full Post »

                                         UNITATE -SECRETUL
Dumnezeu ne-a făcut unicate în Univers, ne-a pus amprente care nu pot fi confundate. Avem gene diferite și temperamente diferite, altfel ar fi monotonie plictisitoare, sau ne-am înfrunta zilnic. Unitatea o poate face NUMAI Domnul Isus Hristos în dragostea rastignita petru noi, prin DUHUL SFANT 
EVANGHELIA DUPA IOAN CAPITOLUL 17 
22. Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei sa fie una, cum si Noi suntem una –
23. Eu in ei, si Tu in Mine – pentru ca ei sa fie in chip desavarsit una, ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine.

Read Full Post »

DOMNUL ESTE APROAPE-GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Miercuri, 1 Noiembrie 2017

Og, împăratul Basanului, a ieșit împotriva noastră la luptă,el și  tot poporul său, la Edrei.Deuteronom 3.1

În timp ce Israel se pregătea să intre în țara promisă, Og, împăratul Basanului, i s-a împotrivit. El avea șaizeci de cetăți întărite, cu ziduri înalte, cu porți și încuietori. Og însuși era un uriaș, judecând după dimensiunile patului său. Poporul său stăpânea acel ținut, în pace și în siguranță. Dacă cineva le amenința pacea și teritoriul, erau gata să iasă la luptă. Din această cauză n-au vrut să-i lase pe israeliți să le traverseze țara.

Acest lucru ne amintește că cei care locuiesc pe pământ caută bunurile și lucrurile acestei lumi, pentru a le acumula și păstra pentru ei înșiși, așa cum făcea Og. Ei încearcă să-și întemeieze un loc confortabil, în care să trăiască în pace și în siguranță. Lucrurile acestui pământ sunt piedici serioase pentru progresul nostru spiritual și mulți au fost împiedicați de ele. Dacă înaintăm cu hotărâre pentru a intra în stăpânirea binecuvântărilor noastre din locurile cerești (Efeseni 1.3), lucrurile pământului se vor interpune imediat în calea noastră.

Aceste lucruri pământești sunt necesare pentru umblarea noastră pe acest pământ. Avem nevoie de hrană, de haine, de o locuință; trebuie să muncim pentru a ne întreține. Ele însă devin vrăjmași atunci când ocupă un loc nepotrivit, când suntem preocupați cu ele și când le dorim. Într-un astfel de caz, orice progres este imposibil. Biruința se obține prin renunțarea la orice dorință de a le avea, având încrederea că Tatăl nostru știe de ce avem nevoie (Matei 6.32), și prin administrarea cu credincioșie a acelor lucruri care nu sunt decât pentru puțin timp, preocupându-ne astfel doar cu Hristos. Doar atunci ne vor fi încredințate adevăratele bogății, care sunt ale noastre (Luca 16.10-13). DOMNUL ESTE APROAPE-GBV- NOIEMBRIE 2017

 A. Leclerc   

                                                              

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
Volumul IV-
Jean Koechlin

1 NOIEMBRIE

Romani 8.1-11

            O pace minunată succedă chinurile din capitolul 7. Vinovat — am înţeles că nu mai este acum nicio condamnare pentru mine: sunt în Hristos Isus, în siguranţă deplină. „Om nenorocitfără nicio putere de a face binele — am descoperit o putere numită: „legea Duhului de viaţă”, care mă eliberează de sub „legea păcatului”, adică de sub dominaţia sa. Acestea sunt cele două mari adevăruri pe care mi le-am însuşit prin credinţă.

            Cel mai îndemânatic sculptor, dispunând de cele mai bune unelte, nu va putea finisa nimic dintr-un lemn mâncat de carii. Dumnezeu este Maestrul cel bun, iar legea, această unealtă bună (cap. 7.12), care însă s-a dovedit slabă şi ineficace prin „carnea” noastră coruptă prin păcat (v. 3,7). Noi eram „în car­ne” (v. 9), obligaţi să lucrăm „potrivit” voii sale. De acum însă noi suntem în Hristos Isus,umblând potrivit Duhului

            Este adevărat că, deşi noi nu mai suntem „în carne”, carnea încă este în noi. Abia după ce am crezut, Duhul lui Dumnezeu a venit El însuşi să locuiască în noi ca adevăratul Stăpân al casei. Carnea, „omul cel vechi”, vechiul proprietar, nu mai este prezentă decât ca un locatar nedorit, închis într-o cameră. Nu mai are niciun drept, … însă trebuie ca eu să ve­ghez să nu-i deschid uşa.SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI-NOIEMBRIE (1)

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

NOIEMBRIE 2017

www.fundatiaseer.ro

1 NOIEMBRIE_NU TRECE LA FAPTE DACĂ NU Al PACE!

„Umblarea după lucrurile Duhului este … pace” (Romani 8:6)

Atunci când gândurile tale, faptele tale și planurile tale sunt aprobate de Dumnezeu, El le va confirma, dându-ți o „înștiințare” lăuntrică a acestui fapt (vezi 1 loan 2:20). Biblia spune: „Pacea Lui Hristos, la care ați fost chemați, ca să alcătuiți un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, și fiți recunoscători” (Coloseni 3:15). Când ești condus de Dumnezeu, vei avea pace chiar și în mijlocul celor mai dificile circumstanțe. Pacea Lui este asemenea unui arbitru de tenis care hotărăște ce este „safe” (în teren) și ce este aut pentru tine. Ai grijă la pacea falsă. Uneori dorința ta de a face anumite lucruri va fi atât de puternică încât va produce o pace care vine din propriul tău entuziasm vizavi de acea idee. Pe măsură ce trece timpul, această pace falsă va dispărea și va ieși la lumină voia lui Dumnezeu care este adevărată. Deci, ai răbdare. Ca regulă, nu trebuie să te grăbești prea tare atunci când iei decizii importante. Biblia spune: „Umblarea după lucrurile Duhului este … pace.” Așadar, nu trece la fapte dacă pacea lăuntrică nu este o contrapondere la ceea ce crezi sau auzi. Nu trebuie să le explici altora de ce nu ai pace; firește, uneori nu știi de ce. Spune: „Simt că nu e înțelept să fac lucrul acesta deocamdată pentru că nu am pace.” Când ai pace, ai putere. Si încă ceva: Atunci când știi că ai auzit clar vocea lui Dumnezeu, fă tot ce-ți stă în putință pentru a-ți păstra pacea și nu te neliniști.CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI – NOIEMBRIE 2017

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

                                 SĂMÂNŢA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Miercuri, 1 Noiembrie 2017

Înțelepciunea este un izvor de viață pentru cine o are …Proverbe 16.22

Afirmaţii

„Cei ce nu cred într-o altă lume sunt morți în această viață.“

J. W. Goethe, poet german

„Eu mă bazez pe ceva sigur. Eu știu că Răscumpărătorul meu este viu și, fiindcă El trăiește, și eu voi trăi.“Michael Faraday, fizician englez

„Dacă eu cred că există o altă viață, iar la moarte să presupunem că nu există, eu nu am pierdut nimic, în schimb, dacă eu cred că există și la moarte se adeverește că da, există, eu am câștigat totul, iar tu ai pierdut totul.“Blaise Pascal, scriitor francez

„Minunata organizare și armonie a universului nu poate să fi fost realizată decât conform planului unui Creator atotputernic. Aceasta este și rămâne unica mea convingere.“Isaac Newton, fizician englez

„Nu este de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.“

Grigore Moisil, matematician român

„Toți se gândesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se gândește să se schimbe pe sine.“Lev Tolstoi, scriitor rus SĂMÂNŢA BUNĂ-NOIEMBRIE

LUNA NOIEMBRIE 2017 TRIMITEM NUMAI CELE 4 FELURI DE  MEDITATII

CARE SANT NOI IN FIECARE AN

 CELELALTE 10– CLASICE- SE GASESC  POSTATE  IN TOATE LUNILE ANULUI TRECUT 2016 LA ADRESELE URMATOARE :

POT FI DESCARCATE  DEPOZITATE SI RETRIMISE DE ORICINE . NIMIC NU E COPYRIGHT, DACA LE PASTRATI ASA CUM LE LUATI  NEMODIFICATE SI CU  ADRESELE PROVINIENTEI LOR ORIGINALE,ACOLO  UNDE SANT MENTIONATE

Read Full Post »

halloween-satanism (1)Anton Lavey, fondatorul bisericii sataniste, se bucura enorm ca parintii ii lasa copii sa serbeze pe diavol cel putin odata pe an

Fondatorul bisericii sataniste si cel care a scris biblia satanica, Anton Lavey, a declarat ca se bucura enorm ca parintii ii lasa copii sa serbeze pe diavol, cel putin odata pe an.
Mulţi dintre români au preluat, de câţiva ani, dintr-un mimetism modernist, care nu are nimic de a face cu discernământul, Halloween-ul, macabra sărbătoare occidentală, care sub masca unor distracţii (tembele) este o veritabilă invocare a demonilor şi făpturilor infernale. Putem vedea cu această ocazie o defilare spectrală, de oameni deghizaţi în schelete, arătări hidoase, vrăjitoare, fantome, mumii, vampiri, vârcolaci, monştri, criminali sângeroşi care împânzesc străzile şi se sperie unii pe alţii cu tot felul de farse şi glume macabre şi nesărate. În vitrinele magazinelor, în parcuri, în companii, în localuri, în şcoli şi universităţi, pe uşile caselor, peste tot apar vrăjitoare călare pe mătură, dovleci-felinar, coarne şi alte simboluri mai mult sau mai puţin demonice. Camaşa arată Halloween-ul, o „sărbătoare“ pe care sataniştii declaraţi o consideră printre cele mai importante.
Din păcate, milioane de oameni care se declară „creştini“ şi chiar împotriva satanismului, au ajuns să creadă cu naivitate că nu este nimic rău în aceste „distracţii nevinovate“. Realitatea este însă cu totul alta. Halloween este o invocare a maleficului.
Biserica, slăbită enorm în ultimele decenii, a obosit să se mai lupte cu Halloween-ul, acceptând în mod aberant evenimentul ca pe o sărbătoare distractivă, adresată chipurile, culmea prostiei, în special copiilor, tocmai cei mai lipsiţi de apărare şi de discernământ… Cea mai bună dovadă că este vorba de un eveniment ocult, abject şi inspirat de forţele întunericului este acela că însuşi „părintele“ modern al „bisericii lui Satan“, tenebrosul şi terifiantul Anton Szandor LaVey, obişnuia să spună că Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de „Noaptea Walpurgică“ sau Sabatul vrăjitoarelor, de pe 1 mai.
Originile ritualului
„Sărbătoarea“ de Halloween îşi are originile în vremuri îndepărtate. Atunci, două anotimpuri erau văzute ca importante, vara şi iarna. Anul Nou începea cu prima zi de iarnă, la o dată care, după calendarul modern, cade la 1 noiembrie. Mai important era însă ajunul noului an, când avea loc festivalul sfâşitului verii. În secolul 19, se pare, a fost fabricată o zeitate numită Samhain, care personifică sfârşitul verii, fiind văzută ca „stăpân al întunericului“. Puterea acesteia creşte pe măsură ce ziua se scurtează şi noaptea e mai lungă, fiindca ea nu poate umbla pe Pământ decât după lăsarea întunericului. În popor se credea că în ajunul anului nou, pe 31 octombrie, graniţa ce desparte lumea morţilor de cea a viilor devine extrem de permeabilă. Din aceasta cauză, momentul era foarte prielnic pentru ca spiritele celor morţi în cursul anului să revină în lumea pământească, bântuind în căutarea unor trupuri pe care să pună stăpânire pentru a scăpa din tărâmul morţilor. Pragul dintre cele două lumi, care nu se află, practic, în nici una dintre ele, este păzit de creaturi fioroase ale tenebrelor, reprezentate ca demoni ori ca vrăjitoare, ceea ce explică popularitatea unor costume şi deghizaţii morbide şi macabre de asemenea natură. Dacă nu reuşeau să captureze un om, spiritele întunericului se mulţumeau adesea şi cu un animal, în special o pisică neagră, aceasta din urmă fiind şi astăzi un simbol al Halloweenului.
Veghea de Halloween. Ameninţarea spiritelor rele
Exista în vechime, în preajma zilei de Halloween, obiceiul de a strânge lemne pentru aprinderea unor ruguri sacre, de obicei pe vârfurile dealurilor, pentru comemorarea sufletelor celor morţi.
În acea seară, oamenii se adunau cu mic, cu mare în jurul rugurilor sfinte pentru a veghea şi pentru a invoca zeii luminii să călăuzească sufletele morţilor din familie în tărâmul de dincolo.
După terminarea ceremoniei, oamenii luau cărbuni din focul sacru pentru a-şi lumina drumul spre casă, dar şi pentru a aprinde un nou foc în vatră. Acest tăciune era, de regulă, cărat într-un nap scobit pe dinăuntru, înlocuit mult mai târziu de dovleac. Pentru a se proteja de influenţele spiritelor rătăcitoare, cei vechi se îmbrăcau în costume înfricoşătoare şi ciopleau mutre cu rânjete hidoase pe napul-felinarul în care purtau tăciunele. Ei se deplasau în procesiuni foarte gălăgioase, rupând şi trântind de pământ tot ce întâlneau în cale, tot ca metodă de a pune pe fugă spiritele.
Tradiţia rugului sfânt s-a păstrat Irlanda, Scoţia şi Tara Galilor. Lemnul pentru focul din noaptea de Halloween se adună din timp şi în unele regiuni există obiceiul de a arde şi un anume tip de muşchi de pădure. Spre deosebire de ce se petrece în America, în Europa spiritele morţilor continuă să reprezinte o parte însemnată a tradiţiei de Halloween. Dacă pe vremuri, oamenii vegheau toată noaptea cu o torţă aprinsă pe prispa casei, acum ei se mulţumesc să aprinda lumânări pentru sufletele celor decedaţi. În această noapte, oamenii poartă felurite talismane pentru a se proteja de duhurile rele. Tot pentru alungarea duhurilor întunericului se trag clopotele şi se bate în lemn (deloc întâmplător, în tradiţia noastră populară s-a păstrat această vorbă). În acelaşi scop, înainte de apusul soarelui, se obişnuieşte să se înconjoare casa de trei ori, mergând cu spatele. În aceste zone se spune că o persoana născută de Halloween poate vorbi cu duhurile.

Creştinism versus „păgânism“

În urmă cu mai bine de 1200 de ani, în încercarea de a eradica sărbătorile „păgâne“ şi a-i creştina pe bretoni, irlandezi şi englezi, papa Grigore al IV-lea a decretat în anul 835 ziua de 1 noiembrie ca sărbătoare religioasă, închinată martirilor credinţei – Ziua tuturor sfinţilor. În 1006, Papa Ioan al XVIII-lea a decretat Ziua de 2 noiembrie Ziua morţilor. Tradiţia păgînă, însă, era atît de înrădăcinată în conştiinţa oamenilor, încît a fost nevoie de un compromis: o sărbătoare creştină, grefată pe vechiul cult al strămoşilor. În Marea Britanie, sărbătoarea s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara dinaintea ei, ajunul, All Hallows’ Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’E’en şi de aici Halloween.

Obiceiul de a oferi bucate celor care bat la uşă este o reminiscenţă a ritualurilor ancestrale, legat de pomana pentru sufletele morţilor, adoptată şi de creştinism. Astfel, este atestat din secolul al IX-lea obiceiul ca, în această perioadă a anului, sărmanii şi cerşetorii să bată la uşile creştinilor pentru a cere pomană, care consta în special dintr-un fel de „prăjiturele pentru suflet“, bucăţi de pâine cu afine. Cu cât mai multe prăjiturele primea cerşetorul, cu atât mai multe rugăciuni se angaja să rostească pentru sufletele rudelor decedate ale stăpânului casei. Chiar rostite de un intermediar, rugăciunile aveau menirea de a ajuta sufletele sa găsească mai repede drumul spre rai. A refuza să dai de pomană pentru morţi era considerat un adevărat sacrilegiu, iar cel care îl comitea se expunea „răzbunării“ cerşetorului nemulţumit. Expresia „trick or treat“ derivă din această tradiţie, căci cel care îndrăznea să încalce tradiţia, cel care cu alte cuvinte nu oferea pomană (treat) trebuia pedepsit, jucându-i-se un renghi (trick). Una dintre cele mai vechi pedepse utilizate de colindători era aceea de a bate la uşă şi de a se ascunde apoi, astfel încât gazda să se sperie când vede că nu este nimeni la uşă. Astăzi, reacţia firească în faţa unui asemenea gest este una de enervare, ştiut fiind că aceasta e o biată glumă proastă, însă în Evul Mediu semnificaţia era sinistră, anume că însăşi moartea a bătut la uşă, căci ea este singura invizibilă…
Ziua morţilor în spaţiul carpatic
În fiecare an, pe 1 noiembrie sau în cea mai apropiată duminică de această dată, creştinii din România îşi celebrează morţii, dând copiilor dulciuri şi aducând ofrande şi pomană celor „duşi pe ceea lume“.
Emblema sărbătorii, bostanul cioplit, luminat cu ajutorul unei lumînări, este un obicei caracteristic mai degrabă Ardealului, unde toamna tîrziu se pun astfel de „felinare“ pe stîlpii porţii. „Distracţia“ tâmpă, specifică sărbătorii Halloween, atît de populară la americani, le era până de curând necunoscută românilor, preocuparea fiind exclusiv pentru omagiul şi pomenirea celor trecuţi în lumea umbrelor.
Bătrînii satului şi copiii lor de la oraş se adună la cimitir, pun pe morminte ştergare ţesute sau prosoape, colaci copţi pe vatra cuptorului propriu sau la vreo patiserie cu firmă luminoasă, lumînări şi mere. Copiii primesc bomboane, mere şi biscuiţi, fără să fie costumaţi în făpturi înspăimântătoare şi groteşti şi fără să strige „Trick or Treat!“, însă unii dintre ei – ministranţii – chiar îşi merită din plin dulciurile câştigate, căci merg din casă în casă timp de cîteva ore, apoi cântă şi se roagă, alături de preot, la fiecare mormânt în parte.
Când se închină paharul, se spune „Dumnezeu să-i ierte!“, nu „Sănătate!“, nici „Noroc!“. Bătrânii de la ţară spun „Să trăiţi cu toţii, să-i pomeniţi pe cei plecaţi dintre noi, şi poate o să mă pomeniţi şi pe mine, dacă nă-ţi uita!“…
Halloween în America
De fapt, sărbătoarea de Halloween a ajuns în America abia în jurul anului 1840, adusă de valul masiv de imigranţi irlandezi goniţi de acasă de marea foamete din epocă. Aceştia au adus cu ei şi „legenda“ cam cretinuţă a felinarului-dovleac. Povestea spune că un anume Jack, individ cunoscut drept beţiv şi pus pe trăznăi, a avut într-o zi proasta inspiraţie de a-i juca un renghi Satanei. Jack l-a convins pe diavol să se urce într-un copac, apoi a scrijelit pe trunchiul acestuia o cruce, simbol ce-l împiedica pe drac să coboare. Satana a fost lăsat să se dea jos numai dupa ce i-a promis omului că îl va lăsa în pace toata viaţa lui. După ce a murit, Jack nu a fost primit în Rai din pricina numeroaselor sale păcate, văzându-se obligat să meargă în Iad, dar nici aici nu a fost admis, diavolul fiind încă supărat de renghiul cu copacul. Pentru a nu-l lăsa totuşi să orbecăiasca veşnic prin beznă, dracul i-a dat lui Jack un tăciune aprins care să-i lumineze calea, iar omul a pus tăciunele într-un nap scobit. Ajunşi in America, imigranţii au descoperit că dovleacul este un suport mult mai încăpător, folosindu-l de atunci în locul napului. Chiar şi în zilele noastre, dovleacul scobit ca să arate ca o faţă care rânjeşte ameninţător este numit „Jack-o-lantern“, „felinarul lui Jack“.

Ce a devenit Halloween astăzi se vede cel mai bine în SUA, unde se câştigă foarte mulţi bani de pe urma prostiei oamenilor. Dintr-un prilej de comemorare a morţilor familiei, sărbătoarea a degenerat complet, ajungând o sinistră mascaradă, penibilă şi cretină, prilej de batjocură, oamenii întrecându-se în răzbunări oribile şi „glume“ macabre. Industria cinematografică, televiziunile, barurile, restaurantele, discotecile, parcurile de distracţii, industria dulciurilor, producţia de costume şi de decoraţiuni, toate aduc câştiguri enorme, iar oamenii trebuie să plătească dacă vor să se „distreze“. În SUA se obţin profturi comparabile cu cele de Crăciun, altă sărbătoare batjocorită şi transformată într-o stresantă goană după brad, globuri şi cadouri.


Dracul şi dovleacul marca USA poposesc şi în România
Integrarea în UE şi occidentalizarea societăţii face ca în România autorităţile să se simtă obligate (la presiuni deloc dezinteresate) la o adevărată maimuţăreală a sinistrei sărbători americane, care este promovată pe toate canalele şi cu toate puterile.
Astfel, Teatrul Naţional pentru Copii îşi deschidea la un moment dat stagiunea cu spectacolul „Lampa lui Jack“ – o punere în scenă pentru copii a poveştii dovleacului de Halloween, poveste în care Diavolul joacă rolul principal, în realitate o şcolarizare mascată a satanismului pentru copiii români…
„Protipendada“ Bucureştiului s-a adunat la Palatul Parlamentului pentru a participa la Balul de Halloween. Internetul românesc este plin de felicitări virtuale cu specific de Haloween, precum şi de bizare oferte „festive“: manichiură în ton cu momentul, gheare stilizate negru-portocalii, tichii cu coarne care se aprind alternativ, sfaturi pentru construirea unui coşciug, ca să poţi apărea un „mort“ cât mai autentic la petrecerea de Halloween!!!
La grădiniţele de bon-ton din capitală se face „serbare de Halloween“, în şcoli elevii sunt învăţaţi chiar de către profesori cum să îşi confecţioneze costumele şi decorurile adecvate. Discotecile din campusurile studenţeşti şi localurile se întrec în a organiza „seri de Halloween“ care sunt luate cu asalt de tinerii dornici de distracţie. În 2002, în parcul Moghioroş din cartierul Drumul Taberei, primăria sectorului 6 a organizat „Carnavalul groazei“ şi a oferit premii copiilor care aveau cel mai înfricoşător costum.
Iar acestea, în vreme ce în Rusia, Ministerul Educaţiei a decis să interzică orice eveniment legat de sărbătoarea Halloween-ului în şcoli. Un reprezentant al ministerului, Alexander Gavrilov, a declarat că această hotărâre se menţine din 2003, iar motivaţia este legată de faptul că această sărbătoare promovează cultul morţii, personificarea morţii şi a forţelor răului, fiind în contradicţie cu natura instituţiilor de învăţământ. Gavrilov a precizat că Haloweenul „tulbură mintea şi afectează sănătatea spirituală şi morală a elevilor“, concluziile sale fiind împărtăşite de o serie de psihiatri consultaţi pe această temă.
Halloween-ul, devenit un prilej de adorare a demonilor, are efecte dezastruoase
Psihologii şi psihiatrii establishmentului se întrec în a scorni, la comandă şi cu plată, teorii care mai de care mai sofisticate, sucite, aberante şi cumplit de periculoase, cum că Halloween-ul este, de fapt, „o celebrare emfatică a morţii, care are chiar o importanţă socială imensă pentru că aduce în conştiinţa occidentală sentimentele refulate despre subiectul morţii, generând experienţe benefice care-i vor face pe copii şi adulţi să-şi învingă teama de moarte“(??!!).
Cu toate aceste josnice elucubraţii teoretice, cu spoială de ştiinţă, adevărul este altul. Toate statisticile indică, mai ales în SUA, ţara unde această sărbătoare pervertită a atins apogeul maleficului, creşterea violenţelor în timpul Halloween-ului. Acest moment al anului se remarcă prin numărul cel mai mare de acţiuni violente, fapte penale, „glume“ proaste care duc la accidente grave, distrugeri, numărul cel mai mare de beţivi, consum crescut de droguri la persoane din ce în ce mai tinere, inclusiv la copii. Studiile Gallup certifică, de asemenea, efectele cumulative dezastruoase ale acestei sărbători, ce marchează profund psihicul copiilor, care nu au mecanisme psihice pentru a se apăra de această deversare a demonicului, a urâtului, a odiosului, a magiei negre în viaţa lor emoţională şi ajung ulterior să le accepte ca fireşti, în mod necondiţionat.
Se ştie că răul este mult mai uşor acceptat atunci când pare un simplu joc. Această „sărbătoare“, în realitate o adevărată oroare, îi familiarizează de fapt pe cei mici, prin jocul macabru, cu răul, agresivitatea, scabrosul, monştrii, grotescul, infernalul, sinistrul, satanicul, vrăjitoria şi magia neagră. Să nu ne mirăm, prin urmare, că în timp, copiii se obişnuiesc cu prezenţa maleficului, percepută ca o „joacă“ sau o „distracţie“…
Sursa: http://deveghepatriei.wordpress.com/2011/10/28/halloween-o-sarbatoare-satanica/

Read Full Post »

Older Posts »

%d bloggers like this: