Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘BIBLIA’ Category

12670451_180737845624821_8077486915137264457_n
David Stanus

   Trăim o vreme când lumina   

Autor si compozitor Gheorghe Zoltan
Trăim o vreme când  lumina, e înțeleasă-n mod greșit Trăim o vreme când  grădina, se ofilește-așa cumplit… Mă-ntreb de ce ? Te-ntrebi de ce? Mi-e tare dor de-nvățătorul, cuvinte simple le spunea La ucenici cândva odată, și să-mplinească Biblia Ajută-ne, ajută-ne.        Cel ce-ai dăruit viața   și lumin-ai pus în ea       Nu mai este loc acolo,  Doamne și de altceva      În prezența Ta mă bucur,  Doamne ești comoara mea!     Ai venit să mori pe crucea,  din Golgota. Atât de mulți astăzi coboară, și-apoi rămân în Ierihon Așa de lesne-l înfăsoară, păcatul pe oricare om Mă-ntreb de ce?  Te-ntrebi de ce? Mi-e tare greu când văd  Leviții, ce trec pe lângă frații lor Arată-le Isus cuvântul, o scumpul meu Mântuitor Învață-ne, învață-ne. E tare greu când  Teologii, vin cu străine-nvățături Și chiar cu obiectul muncii, se rătăcesc chiar în scripturi Mă-ntreb de ce?   te-ntrebi de ce? Aș vrea ca frații din  Berea, să fie-n orice adunări Învățătura sănătoasă, s-o ducă-n cele patru zări Învață-ne,  arată-ne. Trăim acum vremea din urmă, cu-atât de multe erezii Doar unul e Învätätorul, Biserica și-o va răpi Ai grijă-acum, pe-al crucii drum Și Cel ce a adus lumina, cândva aicia pe pământ Rămâi o frate mai departe, la fel neprihănit și sfânt La fel de sfânt,   la fel de sfânt.
Advertisements

Read Full Post »

Pe lemnul dragostei ne-am întâlnit

Pe lemnul dragostei Ne-am întâlnit
Tu Miel nevinovat, iar eu, călăul
Tu jertfa sfântă care m-a iubit
Eu zbirul ce întruchipam tot răul

Pe Dealul Căpățânii amândoi
Am stat Isuse față-n față
Tu cel mai iubitor Păstor de oi
Eu… cel ce atentam la a Ta viață

Pe via Dolorosa, Tu și eu
Urcam cu gloata cea barbară
Eu blestemând și ocarând mereu
Tu, poticnindu-Te sub grea povară

Pe Golgota Isus Ți-am auzit
Pentru întâia dată vocea
Ca scâncetul de miel adânc rănit
Ce raspâdea, cu toate acestea, pacea

Acolo-n cuie, Tu păreai răpus
Căci sângele-Ți curgea șiroaie
Dar chiar și răstignit tot mă priveai de sus
Și nu cu ură, ci cu-a dragostei văpaie

Să-i ierți o Tată vina lor
Căci vreau cu Tine să-i împac
Șopteai Isus, pătruns de dor
Căci ei nu știu, nu știu ce fac

Am stat atunci cu Tine-n soare
Eu răcorindu-mă căci mi-era sete
Tu copleșit de cea mai grea durere
Primind oțet cu fiere pe-un burete

Smerit stau aplecat Isus de atuncea
Căindu-mă fară ‘ncetare
Îmbrătișând picioarele-Ți și crucea
Și jertfa care mi-a adus salvare.

Puiu Chibici

sursa

 

Read Full Post »

DOMNUL ESTE APROAPE-GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Duminică, 1 Aprilie 2018

Voi sunteți sarea pământului … Voi sunteți lumina lumii. 

Matei 5.13,14

Prin harul lui Dumnezeu avem hainele spălate și albite în sângele Mielului (Apocalipsa 7); tot prin acest har am fost mântuiți prin credință, care nu este de la noi, ci este darul lui Dumnezeu (Efeseni 2); am fost mântuiți nu prin fapte făcute în dreptate, ci potrivit îndurării Sale (Tit 3).

Trebuie să ținem bine minte însă că însăși epistola care declară că mântuirea nu este prin fapte declară la fel de limpede că faptele trebuie să însoțească invariabil mântuirea; că în timp ce faptele nu sunt cauza mântuirii, ele trebuie să fie mereu consecința ei; că cei care au fost acceptați în Cel Preaiubit trebuie întotdeauna să aibă o stare potrivită cu această acceptare (Efeseni 1.6; 2 Corinteni 5.9). Unii ca aceștia vor căuta mereu să aibă o conștiință fără vină înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Cu blândețe a inimii, ei vor dori să manifeste zi de zi acele haruri care sunt dovezi adevărate ale credinței, așa cum florile sunt dovezi ale venirii primăverii.

Există patru pasaje importante în Noul Testament care prezintă caracterul creștin în toată strălucirea și puterea lui: Matei 5.3-12, cu cele nouă fericiri ale lui; 1 Corinteni 13, cu cele șaisprezece calități fără seamăn ale lui; Galateni 5.22,23, cu cele nouă părți ale roadei cerești; și 2 Petru 1.5-8, cu descrierea dezvoltării maturității depline a creștinului.

Împreună, aceste patru părți din Biblie ne oferă o superbă și o completă imagine a trăirii creștine; și ar fi bine ca, din când în când, să ne examinăm în lumina lor. Ca un ajutor în această direcție, în afara citirii noastre zilnice din Cuvânt, ar trebui să punem deoparte un timp în care să medităm la aceste pasaje.  DOMNUL ESTE APROAPE-GBV (2)                                                                                           G. Henderson

 

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Jean Koechlin -Volumul V

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

1 APRILIE

Eclesiastul 1.1-18

         Cartea Eclesiastul poate fi rezumată prin aceste cuvinte ale Domnului Isus: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete” (loan 4.13). Fântâna din Sihar este imaginea lumii ari­de şi amăgitoare, unde nu se poate găsi o fericire de durată. Cea mai mare parte a oamenilor seamănă cu sărmana samariteancă. Nu sunt gata să primească apa vie, darul fără plată al Fiului lui Dumnezeu, decât după ce, de nenumărate ori, vor fi făcut experienţa că „apa” de pe pământ nu poate în niciun fel potoli setea sufletului (comp. cu Ieremia 2.13). Ei bine, această experienţă a fost făcută; ea se găseşte consemnată în această carte pentru ca noi să nu mai avem nevoie să o înce­pem din nou! Şi a fost făcută de cineva care, prin înţelepciu­nea şi prin măreţia lui, era şi calificat să cerceteze „tot ce se face sub ceruri” (v. 13). Eclesiastul (sau Predicatorul) nu este altul decât Solomon, împărat la Ierusalim. Mărturia lui are întotdeauna aceeaşi valoare, pentru că „nu este nimic nou sub soare” (v. 9). Multe lucruri, fără-ndoială, şi-au schimbat înfă­ţişarea, însă inima omului a rămas identică, iar consecinţele păcatului sunt întotdeauna acolo: „Ce este strâmb nu poate fi îndreptat şi ce lipseşte nu poate fi numărat” (v. 15).SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI VOLUMUL V – APRILIE (2)

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

Coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

1 APRILIE 

SÂNGE SCUMP – TU EȘTI SCUMP

„Sângele scump al Iui Hristos” (1 Petru 1: 9)

Biblia spune: Nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați … ci cu sângele scump al lui Hristos” (L 18-19). Tu trebuie să adopți acea poziție în viața ta în care te simți în siguranță în ceea ce ești „în Hristos”; un moment în care nu mai lași ca stima ta de sine să se întemeieze pe opiniile sau faptele celorlalți. Nu mai încerca să-ți găsești valoarea în înfățișare, în meseria prin care îți câștigi traiul sau în tratamentul pe care ți-l aplică ceilalți. Valoarea ta în ochii lui Hristos este incomensurabilă, întrucât Hristos și-a vărsat sângele pentru tine. „Sânge scump, tu ești scump!” Da, ai defecte. Da, sunt lucruri pe care să le schimbi, dar Dumnezeu lucrează în tine, la fel cum lucrează în fiecare dintre noi. Nu lăsa pe nimeni să-și basculeze părerile în viața ta. Tu ești un copil al lui Dumnezeu răscumpărat prin sânge! Nu lăsa pe nimeni să te facă să simți că nu ai valoare, sau că ești inutil, pentru că el nu știu cum să se poarte cu tine sau să te iubească așa cum meriți. Nu-ți petrece viața încercând să le câștigi acceptarea sau aprobarea.  Deja ai fost acceptat și aprobat de Dumnezeu, așa că fii sigur că validarea și valoarea ta vin de Ia El. Ești răscumpărat de sângele lui Hristos, ești acoperit cu sângele lui Hristos și ai fost acceptat prin sângele lui Hristos. Și pentru că sângele Lui este scump, și tu ești scump! Satan, cel care este numit „pârâșul” ar vrea să uiți lucrul acesta și să te vezi numai în lumina defectelor și slăbiciunilor tale. Dimpotrivă, trezește-te în fiecare dimineață uită-te în oglindă și declară: „Sunt scump pentru că am fost răscumpărat prin sângele scump ai lui Isus!”CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI-APRILIE 2018 (3)

SĂMÂNŢA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Duminică, 1 Aprilie 2018

„Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea și a zis:  «Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care  puteau să-ți dea pacea!…»“Luca 19.41,42

Ziua cercetării

În toate împrejurările descrise de Evanghelii, observăm perfecțiunile inimii divine și umane ale Domnului Isus. Inima Sa a simțit toată durerea din cauză că nu putea împlini gândurile Sale de har față de cetatea Ierusalimului. Domnul Se gândea la ceea ce urma să sufere cetatea, pentru că nu a recunoscut ziua când a fost cercetată. Domnul Isus Hristos a căutat de atâtea ori să o strângă așa cum își strânge cloșca puii sub aripi, dar cetatea n-a vrut. Domnul știa în amănunțime ceea ce urma să îndure în timpul îngrozitorului asediu al romanilor, dar și despre judecata care va veni.

Răbdarea lui Dumnezeu față de poporul Său, ca și față de întreaga lume, este mare și depășește concepția noastră omenească. Harul Său, răbdarea Sa, îndurarea Sa, dreptatea Sa, sfințenia Sa se exercită într-un chip desăvârșit în cârmuirea Sa față de oameni. Însă când răbdarea Sa va lua sfârșit, măsura divină fiind umplută, Dumnezeu va executa judecățile Sale.

Ierusalimul nu a cunoscut ziua cercetării lui de către Domnul Isus, și de aceea au venit peste el zile groaznice. Ce har că ziua de astăzi este o zi a cercetării! Astăzi suntem chemați de Mântuitorul să mergem la El. Ne lăsăm oare cercetați de harul Domnului Isus Hristos, care dorește să ne dea pace în sufletele noastre?SĂMÂNŢA BUNĂ-APRILIE (1)

CELELALTE 10 MEDITATII CLASICE- SE GASESC  POSTATE  IN TOATE LUNILE ANULUI  2016 LA ADRESELE URMATOARE :

                http://nowheresoonthere.blogspot.com/

POT FI DESCARCATE  DEPOZITATE SI RETRIMISE DE ORICINE . NIMIC NU E COPYRIGHT, DACA LE PASTRATI ASA CUM LE LUATI  NEMODIFICATE SI CU  ADRESELE PROVINIENTEI LOR ORIGINALE,ACOLO  UNDE SANT MENTIONATE .

 

Read Full Post »

Aniversare 127 de ani de la nașterea lui DUMITRU CORNILESCU, TRADUCĂTORUL BIBLIEI, numit UN LUTER al ROMANIEI [DOCUMENTAR, SIMPOZION]

Pagina de titlu a NT Cornilescu 1920. Exemplarul se găsește în biblioteca Facultății de Teologie Ortodoxă din București. Dumitru Cornilescu Foto Wikipedia

Dumitru Cornilescu, traducatorul Bibliei in Limba Romana este considerat ca fiind un Luther al Romaniei. Odata cu traducerea si tiparirea Bibliei in Limba Romana in anul 1921 de catre Cornilescu, poporul roman a avut pentru prima data accesul la citirea Bibliei si de atunci incolo fiecare putea sa aiba Biblia in posesia lor. Lui ii datoram faptul ca multi oameni au auzit si citit Cuvantul lui Dumnezeu si au primit Mantuirea prin Isus Christos. In continuare veti afla mai multe despre acest om al lui Dumnezeu, care s-a intors la credinta in Isus Christos in timp ce traducea Biblia dintr-o alta limba, pentru folosul poporului roman. Agnus Dei (Multumim pastorului Petru Hututui pentru semnalarea acestei aniversari)

Dumitru CORNILESCU – (1891-1975)

 Dumitru Cornilescu s-a născut în comuna Slaşoma din judeţul Mehedinţi, în anul 1891. A fost întîiul născut într-o familie numeroasă, cu 12 copii dintre care doar 8 au rămas în viaţă. Tatăl, fost învăţător în sat, cu o lungă tradiţie cărturărească în familie, a dat la şcoală pe cei trei băieţi ai săi: Dumitru, Gheorghe şi Iulian.

Dumitru a absolvit şcoala primară în sat şi apoi a mers la Seminarul teologic ortodox din Bucureşti. A urmat Universitatea din Bucureşti, Facultatea de teologie, pe care a absolvit-o printre laureaţii promoţie 1916.

Încă din facultate a fost cunoscut ca harnic traducător şi editor al unor broşuri cu conţinut religios, pe care le împărţea enoriaşilor de la biserica Cuibul cu Barză din Bucureşti unde era cîntăreţ în parohia preotului Teodor Popescu.

După terminarea studiilor, este primit în monahie şi ajunge ierodiacon pe lîngă mănăstirea Dobrovăţ din Moldova. Prin înţelegere cu Episcopul de Huşi, Nicolae Munteanu, viitor Patriarh, i se permite „detaşarea” la conacul prinţesei Ralu Calimachi de la Stânceşti, lîngă Botoşani, pentru a lucra la noua traducere a Bibliei pe înţelesul poporului.

În vara anului 1923, după agitaţia publică stârnită de activitatea duhovnicească a preotului Teodor Popescu(apoi de caterisirea sa), a plecat cu acesta din ţară în concediu în Germania -dar, după mai multe vizite în oraşe din Germania, apoi Franţa, Anglia ( la Londra, pentru supravegherea tipăririi Bibliei), Elveţia, rămâne şi se stabileşte la Oberageri, Cantonul Zug,(lîngă Zurich),în Elveţia, unde se căsătoreşte şi devine pentru mulţi  ani (1927-1951) capelanul şi apoi directorul Sanatoriului Landli.

De-a lungul anilor l-a sfătuit îndeaproape pe Teodor Popescu cu privire la la mersul tinerei adunări reformate evanghelic din Bucureşti, (construită pe str. Carol Davilla nr.48 din cartierul Cotroceni de Societatea pe acţiuni TREZIREA), care avea o puternică înfluenţă spirituală  şi o curajoasă lucrare de misiune în multe localităţi din ţară.
Din anul 1965 cînd vizitează SUA, colaborează strâns cu posturi creştine de radio din Cleveland, Bonaire-Caraibe, Monte Carlo-Monaco, precum şi cu numeroase reviste creştine printre care „Unter dem Kreutz”(Sub Cruce-Elveţia)  şi „Luminătorul”(Chicago,SUA).
S-a stins din viaţă în anul 1975, fiind omagiat de credincioşii  români din SUA şi din lumea întreagă şi „Radio Monte Carlo”, post de radio unde obişnuia în ultima parte a vieţii să vorbească românilor despre Dumnezeu şi să cânte chiar în româneşte. Toată viaţa sa a analizat şi a re-analizat, cântărind fiecare cuvânt al traducerii pe care o realizase în tinereţe.

L U C R A R E A

Între 1916-1921, Dumitru Cornilescu a tradus Biblia în limba română modernă din originale greceşti şi ebraice şi a tipărit în 1920 Psalmii,  în cadrul Editurii SOCIETATEA EVANGHELICĂ ROMÂNĂ înfiinţată de el în Bucureşti.

În 1921 se tipăreşte Noul Testament şi în întregime Biblia, la aceiaşi editură, cu susţinerea publică şi binecuvîntarea unor membri marcanţi ai Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În anul 1917 trăise la Stânceşti, Botoşani, experienţa convertirii la adevărata credinţa creştină, aceea a cunoaşterii personale a Mîntuitorului Cel viu, Isus Cristos. Deşi era teolog şi traducător al Sfintei Scripturi a trebuit să recunoască minunea întoarcerii conştiente la Dumnezeu. Acest lucru îl marchează atât de profund încât hotăreşte să-şi dedice viaţa acestui măreţ ideal: de a spune şi altor oameni despre minunea transformării sau a renaşterii spirituale, care i se poate întîmpla oricărui om care crede şi se încrede în Cristos cel răstignit şi înviat.

Prin mărturia sa, în anul 1919 şi Teodor Popescu, parohul său de la Cuibul cu Barză din Bucureşti se întoarce la Dumnezeu începând o amplă mişcare de reformă, sau trezire spirituală, în biserica sa.

Între anii 1920-1924 cei doi activează pe tărâm spiritual, de lucrarea lor fiind legat un amplu scandal în presa vremii de atunci, cunoscut sub numele de “Minunea de la Cuibul cu Barză“. Prin aducerea în faţa opiniei publice a fundamentelor credinţei creştine moştenite de noi, românii, prin Ortodoxism, s-a produs o mare dezbatere naţională, teologică, etică şi morală.

În perioada locuirii în străinătate, mai lucrează (1924-1931) o a doua traducere, literală, a Sfintei Scripturi pe care o tipăreşte la Bucureşti în 1931, într-un număr mic de exemplare, sub egida Societăţii Biblice pentru Britania şi străinătate.
Din anul 1965, deşi era bolnav, vizitează biserici ale credincioşilor români din SUA, primind o unanimă recunoaştere spirituală şi teologică.
În 1971, la împlinirea a opt decenii de viaţă şi 50 de ani de la prima traducere a Bibliei, primeşte la Geneva titlul onorific de PREŞEDINTE DE ONOARE PE VIAŢĂ al Societăţii Biblice pentru Britania şi Străinătate, cea mai onorantă recunoaştere internaţională a vreunui teolog român.

Simpozion Dumitru Cornilescu

Invitati dr. Profesor IOSIF TON
DANIEL CUCULEA
TIMOTEI MITROFAN
PETRU HUTUTUI

Noul Testament 1920

Pagina de titlu a NT Cornilescu 1920. Exemplarul se găsește în biblioteca Facultății de Teologie Ortodoxă din București.

Cornilescu a tradus mai întâi Noul Testament, care a văzut lumina tiparului în 1920. O primă informație despre tipărirea acestei ediții se află într-o scrisoare din 14 mai 1920, trimisă de John Howard Adeney (capelan anglican la București) către Robert Kilgour, unul dintre editorii Societății Biblice Britanice: „Cornilescu, ajutat de niște prieteni din Elveția ai dlui Broadbent (Dl. Berney) va începe săptămâna viitoare tipărirea unei prime ediții a NT tradus de el.” Vestea tipăririi acestei versiuni era anunțată în Noua Revistă Bisericească, iunie-iulie 1920, p. 55: „în curând va ieși de sub tipar Noul Testament tradus de D. Cornilescu”. Ulterior, arhimandritul Iuliu Scriban avea să scrie: „În cursul lui 1920, d. Cornilescu, cu ajutorul principesei Calimaki, a izbutit să-și tipărească traducerea lui cuprinzând Noul Testament și Psalmii.”

În prima sa ediție a NT, Cornilescu a folosit din belșug parafraze, recurgând adesea la soluțiile de traducere adoptate de traducătorul elvețian Louis Segond. Influența versiunii Segond asupra versiunii Cornilescu a fost semnalată de către Gala Galaction la scurtă vreme după publicarea NT din 1920, într-un articol publicat pe 21 iulie 1920, în Luptătorul. Între altele, Galaction scria următoarele:

„De subt teascurile tipografiei Gutenberg a apărut zilele acestea Noul Testament al Domnului nostru Iisus Hristos. tradus de D. Cornilescu, Stăncești-Botoșani. E o carte de 467 de pagini, tipărită cu îngrijire, pe două coloane, cu hârtie destul de bună, și care, după cât aud, a costat în aceste vremuri grele, o avere întreagă. Este o adevărată surprindere acest eveniment tipografic! (…) Autorul acestei noi traduceri a Noului Testament, este – din capul locului – vrednic de toate laudele și de toate încurajările. (…) Traducătorul merită să fie lăudat pentru lucrul cu care ni se înfățișează. Nu-l cunosc nici personal, nici impersonal. Se zice că e față bisericească și anume preot călugăr. A mai apărut de câte ori, în câmpul literaturei bisericești, cu mici publicații pioase, dintre cari în acest moment, nu-mi aduc aminte de nici una.”

Biblia 1921

Pagina de titlu a Bibliei Cornilescu 1921

Cu privire la versiunile Cornilescu (și îndeosebi la Biblia 1921) s-a afirmat uneori că ea a fost tipărită „sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Române” și că „inițial traducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu aprobarea autorităților eclesiale ortodoxe.” Într-un comunicat dat publicității în aprilie 2012, cu ocazia distriburii Bibliei Cornilescu (ediția GBV) împreună cu ziarul Adevăru, Ioan Enescu, directorul editurii Orizonturi, afirma următoarele: „Subliniem în mod deosebit că traducerea preotului Dumitru Cornilescu a fost acceptată de Biserica Ortodoxă Română, apărând cu binecuvântarea Patriarhului României. Ar fi acceptat oare Patriarhul României să binecuvânteze o Biblie neoprotestantă?! Biserica Ortodoxă Română nu și-ar fi putut însuși, în niciun caz, o versiune neoprotestantă așa cum se apreciază în comunicatul Patriarhiei. Faptul că, ulterior, Biserica nu a mai agreat traducerea preotului Cornilescu nu a fost generat de vreun viciu al traducerii, ci de neînțelegerile dintre Patriarhia Română și persoana traducătorului. O versiune ortodoxă nu putea deveni brusc o versiune neoprotestantă.” Afirmația este eronată, după cum indică pagina de titlu a acestei versiuni. Contrar celor afirmate de Ioan Enescu, ea nu s-a bucurat niciodată de aprobarea oficială a Sf. Sinod al BOR, a cărei ultimă ediție (înainte de Cornilescu) a fost publicată în 1914, următoarea versiune ortodoxă oficială fiind publicată abia în 1936.

Potrivit unei scrisori (27 nov. 1920) trimise Societății Biblice Britanice de către J. W. Wiles de la Belgrad, textul VT tradus de Cornilescu era deja gata, iar traducătorul aștepta cu nerăbdare ca Societatea să-i trimită hârtia necesară tipăririi întregii Biblii.

Nu există informații despre data precisă la care s-a încheiat tipărirea Bibliei 1921, dar ea trebuie să fi avut loc în prima parte a anului, dat fiind că într-o scrisoare din 22 august 1921, Robert Kilgour îi comunica lui John Howard Adeney (capelan anglican din București) că Societatea Biblică are deja un exemplar în bibliotecă și că ar mai fi nevoie de încă trei.

Biblia Cornilescu 1921 reia fără modificări textul NT 1920. Analiza comparată a Bibliei Cornilescu 1921 și a versiunii Segond confirmă parțial afirmațiile lui Galaction, dar, conform unui studiu detaliat dedicat acestei chestiuni, „Influența mare exercitată de versiunea Segond nu trebuie să ne facă să credem că traducătorul român a copiat în mod servil traducerea biblistului elvețian. Există suficiente versete care arată că versiunea Cornilescu 1921 diferă de cea a lui Segond”.

Biblia 1924

Pagina de tilu a Bibliei Cornilescu 1924

Deși în mod curent se afirmă că ediția revizuită de Cornilescu a fost publicată în 1923, scrisorile privitoare la Biblia Cornilescu din arhiva Societății Biblice Britanice arată fără dubii că ea a ieșit de sub tipar în septembrie 1924.

Această ediție, tipărită pe hârtie de India, s-a remarcat prin calitatea tipăriturii și a legării. Totuși, faptul că traducătorul nu a putut supraveghea direct tipărirea ei a dus la apariția unor greșeli de tipar (încălecarea unor rânduri la Evrei 1:10).

În primii câțiva ani care s-au scurs de la publicarea ei, Biblia 1924 s-a vândut în tiraje uriașe pentru vremea respectivă, devenind un adevărat best-seller. J. W. Wiles, reprezentantul Societății Biblice Britanice pentru țările din Balcani, raporta în februarie 1928 următoarele date cu privire la Biblia Cornilescu: „Am lăsat în urmă numere ca 5.000 pe an, ca de exemplu în 1920, și am urcat la 85.000, 95.000 și aproape 100.000 de exemplare pe an.” Statisticile se referă, desigur, nu doar la Biblie, ci și la Noul Testament, care fusese tipărit în ediție de buzunar.

Biblia 1931 – Pagina de titlu a Bibliei Cornilescu 1931

Critici aduse versiunii Cornilescu 1924

Ediția Cornilescu 1924 a fost întâmpinată cu suspiciune de către unii reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române. La începutul anilor ’30, succesul ei uriaș a făcut ca autoritățile religioase să încerce să oprească difuzarea ei în mediul rural. În acest scop, s-au făcut demersuri pe lângă ministrul de interne (G. Mironescu), al cărui ordin (22 martie 1933) interzicea distribuirea Bibliei Cornilescu 1924 în satele și comunele României.

Pentru a debloca situația, Societatea Biblică Britanică, sub a cărei siglă fusese publicată această versiune, l-a trimis pe J. W. Wiles, reprezentantul ei de la Belgrad, să ceară o audiență lui Nicolae Titulescu. Acesta l-a informat pe reprezentantul Societății Biblice Britanice că între motivele pentru care Biblia Cornilescu nu este agreată este faptul că în Iacov 5,14 termenul grecesc presbyteroi a fost tradus prin „prezbiteri” și nu „preoți”, cum ar fi preferat ierarhia ortodoxă. Wiles a explicat că nici versiunile sinodale rusești ale Bibliei nu folosesc termenul „preoți”, ci tot „prezbiteri”. În urma acestei întrevederi, ordinul a fost revocat.

  • Evrei 7:24 – aparabatos

O acuzație care a fost adusă mai recent versiunii Cornilescu privește traducerea versetului din Evrei 7:24. Bogdan Mateciuc, evanghelic convertit la ortodoxie, scrie pe site-ul lui: „La Evrei 7:24, în Biblia ortodoxă (traducerea ÎPS Bartolomeu Anania) se poate citi: «dar Iisus are o preoție netrecătoare prin aceea că El rămâne în veac», pe când în traducerea Cornilescu scrie «Dar El, fiindcă rămâne în veac, are o preoție, care nu poate trece de la unul la altul». Citatul este folosit de protestanți pentru a justifica necredința lor față de succesiunea apostolică.” Acuzația de mai sus este nefondată, deoarece, așa cum dovedește un studiu dedicat versiunii Cornilescu, soluția de traducere folosită de fostul ieromonah se regăsește și în câteva versiuni ortodoxe ale Bibliei: Galaction 1938, NT sinodal 1951 și Biblia sinodală 1968. În realitate, Cornilescu a recurs la această soluție de traducere fiindcă ea fusese propusă deja de Louis Segond și de lexicograful american Joseph Thayer în dicționarul său grecesc, folosit de Cornilescu în procesul traducerii.

  • Apocalipsa 20 – mia de ani

Bogdan Mateciuc afirmă că „în cartea Apocalipsei, capitolul 20, Cornilescu traduce din Biblia engleză, nu din originalul grecesc. În timp ce în original se vorbește despre ‘mii de ani’, Cornilescu traduce ‘o mie de ani’, aliniindu-se astfel ereziei neoprotestante a ‘împărăției de o mie de ani’. Dacă el ar fi fost, așa cum încearcă să-l prezinte neoprotestanții, un erudit în limbile ebraică și greacă, în mod evident ar fi văzut și înțeles originalul grecesc!” Deși începând cu NT 1979 echivalarea secvenței grecești ta hilia ete (τὰ χίλια ἔτη) s-a făcut în edițiile ortodoxe (inclusiv în Biblia Anania) prin expresia „mii de ani”, această traducere este eronată, după cum arată un studiu academic extins asupra acestei probleme. Cu referire la această expresie din Apocalipsa 20, cunoscutul patrolog C. Bădiliță scria următoarele: „Fără a intra în polemici inutile, ta chilia înseamnă, în limba greacă adevărată, nu aceea inventată de B. Anania, ‘o mie’, nu ‘mii’ (la plural).”

https://rodiagnusdei.wordpress.com/2018/03/29/aniversare-127-de-ani-de-la-nasterea-lui-dumitru-cornilescu-traducatorul-bibliei-numit-un-luter-al-romaniei-docume

Read Full Post »

Săptămâna mare

Read Full Post »

 În seara Cinei

Vezi limpede-n Scriptură, într-o odaie sus,
Pe ucenici la Cină cu Mielul sfânt, Isus.
Îl vezi pe Domnul slavei cu pâinea, cum o ia,
O binecuvântează, o frânge și din ea
Împarte celor care urmează țelul Său:
“Luați, mâncați, acesta este sfânt trupul Meu!”
Îl vezi cum ia paharul și-n rugă mulțumind
Tatalui Sfânt din ceruri, le dă apoi rostind:
“Beți toți din El, acesta este sângele Meu,
E sângele iertării din Legământul nou!
De-acum din rodul viței, nu voi mai bea defel
Până veți fi cu mine, și-l vom bea nou, în cer!”
Ce dragoste divină s-a dat în locul meu. .
Aș fi pierdut în moarte, dar chiar El, Dumnezeu,
S-a dat ca jertfă-n lume ca azi să fiu salvat
Din brațele viclene a șarpelui din iad!
Cum trebuie să fiu eu față de jertfa Sa?
Iubind pe frații-n Domnul din toată inima!
Cu-o inimă curată, simțind că sunt iertat,
Că liber sunt în Domnul și că în tot ce fac
Se oglindește Mielul pentru mine junghiat
Așa eu împlini-voi Cuvântu-i minunat!
Astfel fiind, de Domnul mă pot apropia,
Simțind fiori din Duhul, m-ating de jertfa Sa,
Să simt izvorul vieții cum intră-n duhul meu
Primind Viață din Viață și har din Dumnezeu!
Apoi îL vezi pe Domnul încins cu un ștergar
Cum toarnă cu smerenie apă, într-un lighean,
Și ca un serv El spală picioarele cu drag
Ale celor ce-n viață Cuvântul i-au urmat.
Și chiar și ale celui ce mâna întindea
Să ia o bucățică întru vânzarea Sa. .
Iar la sfârșit se-așează la masă iar, zicând:
Acum voi ințelegeți ce astăzi v-am făcut?
Eu stiu că-Învățătorul și Domnul Mă numiți,
Deci ce-am facut eu astăzi, voi ați văzut și știți:
Așa cum v-am spălat Eu, sunteți de-acum datori
Să vă spălați aidoma picioarele și voi!
Și-acum, să știe frații ce-n Domnul se unesc
Și care-n ziua Cinei cu El se-mpărtășesc:
Mielul junghiat, Mesia, Mântuitorul scump
Venit ca să ne scape de moarte și mormânt,
Ne-a dat a Sa poruncă: –“ȘI VOI SUNTEȚI DATORI”
SĂ VĂ SPĂLAȚI AIDOMA PICIOARELE-NTRE VOI!
Ne-a dat chiar El exemplu, chiar El ne-a arătat
Cum să slujim pe frații iubiți ce ni i-a dat!
Nu e o-ncredințare visată a cuiva
E chiar Cuvântul veșnic, e chiar porunca Sa!
Cine ești tu, o suflet, un praf ce piere-n vânt
Să spui: nu-i pentru mine porunca Celui Sfânt? . .
Sau că e doar părere, încredințare, gând… .
Să facă fiecare cum i se pare-oricând? …
De ce să fii aproape, dar despărțit de țel,
Doar pentru o poruncă să nu ajungi în cer?
Deschide-ți astăzi ochii, de vrei, poți să-nțelegi!
Nu îi închide frate. . de ce vrei să regreți? . .
Nu ai murit pe cruce, în chin, batjocorit;
El, însă, da! . . și-ți cere să faci doar ce ți-a zis!
Cu dragoste te-apropie și vino să slujești
Celor iubiți de Domnul, ca El să îi iubești
Învață ce-i iubirea, smerenia, astăzi, jos
Ca mâine-n zbor de slavă să pleci către Hristos!
În Dragoste motive nu vei găsi nicicând,
Daca iubești în Domnul, asculți al Său Cuvânt!
Înveți ce e iubirea, înveți cum să iubești,
Căci doar iubindu-ți frații vei merge-n slăvi cerești!
Cum Domnul pân’ la capăt copiii și-a iubit,
Iubește-ți și tu frații în El, pân’ la sfârșit!

Emanuel Hasan

 

Read Full Post »

Unitatea creștină nu se face, ci se …

Tot aud că trebuie ,,să ne unim în Christos“. Putem noi însă să facem aceasta? Este în puterile și în responsabilitatea noastră?

Nu cred. Singurul lucru pe care-l putem noi face este să ,,păstrăm unirea Duhului“. Unitata credincioșilor este o lucrare supranaturală săvârșită de energiile dumnezeiești. Citiți iar Ioan 17 și veți vedea că Fiul o dorește, Tatăl o decide și Duhul Sfânt este cel care o realizează.

,,Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu, în Tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. 22 Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi Noi suntem una – Eu în ei şi Tu în Mine –, pentru caei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine. … Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, şi li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu să fiu în ei.” (Ioan 17:22-26).

Dacă ar fi putut fi realizată de noi, unirea creștină n-ar mai fi fost subiect de discuție între Isus Christos și Tatăl ceresc!

Unitatea creștină nu este nici instituțională și nici organizațională, ci organică în natură, asemenea mădularelor dintr-un trup. Ea se țese acum supranatural între toți cei născuți din Dumnezeu și se va desăvârși când vom fi cu Christos în slavă. Pentru a o identifica, apostolul Pavel folosește pretutindeni în scrierile sale expresia ,,în Christos“. Nu există unitate decât pentru cei care sunt încă de pe acum în Christos.

Singurul lucru pe care-l putem face noi în privința unității creștine nu este s-o facem, ci să n-o desfacem!

,, .. şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului prin legătura păcii“ (Efeseni 4:3).

,, … până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos“ (Efeseni 4:13).

,,Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus“ (Galateni 3:28).

O unire instituțională ar reuși doar să pună împreună ,,pleava“ din biserici, pentru că grâul este deja una în planul superior al trăirii dumnezeiești. O unire instituțională ar reuși doar să prăbușească iar creștinismul în planul intrigilor și mașinațiilor politice naționale și internaționale ale trăirii în firea pământească.

Unitatea creștină nu trebuie formată de noi, ci doar manifestată în slujirea creștină și în felul în care fiecare mădular îngrijește și este îngrijit de celelalte în ansamblul trupului lui Christos.

https://barzilaiendan.com/2018/03/27/unitatea-crestina-nu-se-face-ci-se/

 

Read Full Post »

Older Posts »

%d bloggers like this: