Archive for the ‘MARTURII-MEMORII’ Category

Trăind pentru cer

În hora durerii ne-ncingem ades,
Cu sufletul plâns, cerem milă, 
În holdele vremii-am sădit, am cules,
Voit, neștiut sau cu silă!

Şi oricât de mult ne căim, este cert,
Că lumea e doar o himeră,
Trăim într-un trup fără spirit, inert,
O stare în fapt, efemeră.

Clepsidra își varsă secundele-ncet,
Spre-o lume şi-un timp fără margini,
Mă scutur de ani, zi de zi mai ascet,
În cartea vieții-ntorc pagini.

Nu vreau să citesc ce-am trăit, ce-am sperat,
Prea multă tristețe răzbate, 
Din vis de copil, mai nimic n-am aflat,
Doar vid şi lunatice șoapte.

Amăgiri peste tot, chiar iubirea s-a stins,
Sub falduri de rău şi minciună,
Doar dorul de cer e acum mai aprins,
Doar Domnul mă ține de mână!

Cu greu merg pe cale şi paşii mă dor,
Mai singur sunt ca niciodată, 
Isuse, revino, revino pe nor
Şi rupe-mă-n grabă de vatră!

Desparte țărâna de duh, mai curând,
Căci tare mă strânge şi doare, 
Un abur să fiu, să mă-nalț tremurând,
Mai sus, cât mai sus, înspre Soare.

Să uit de tristeți și de plâns şi de dor,
Când Doamne, mă chemi din genune,
Trăind pentru cer, să învăț ca să mor,
Cu tot ce nu-i demn pentru Tine!

Lucica Boltasu

29/06/18, Barcelona- Lucica Boltasu

Foto Ionut

Image may contain: sky, mountain, outdoor, nature and water

Read Full Post »

Lord we know You are coming back soon. You know the burden in my heart for my family and friends (and their children and mine). You know how much my heart breaks for those who are lost. Lord please hear our cries for them. Speak to their hearts. turn them away from sin and away from the lures of the devil who is trying to confuse them and deceive them. The people of this generation don’t believe that You could be returning very soon, but all it would take would be for them to read Your word for themselves and we know Your word will open their spiritual eyes and ears and understanding for The Truth. Lord please impress upon their hearts a need to know You, impress upon their hearts to read Your Holy Word, show them how much You love them by placing them in your care, for Lord you know without You, they haven’t got a prayer. Give them a hope and a future. Take away all feelings of unworthiness that they may be feeling. Fill their hearts with Your joy. Lead them to Your heart, Lord!!!

Please Answer our prayers ASAP and bring them to true repentance and Salvation in Jesus name Amen.

Read Full Post »

CANTA David Stanus
  În casa ta  
   Autor si Compozitor ; Gheorghe Zoltan   Acord ; Mi  min

In casa ta mai sunt si azi altare?

In casa ta mai arde focul oare?

In casa ta mai este azi Cuvintul

Si nicidecum nu te va bate vintul?.

In casa ta mai sunt idolii lumii?

Sa macini azi semintile minciunii?

Sa fugi mereu de tot ce-i inaltare

Si apoi vei fi la marea sarbatoare./.

In casa ta mai este azi lumina?

In rugaciuni si post si disciplina?

Ca doar asa sotul si sotia

Vor mosteni in ceruri vesnicia…

In casa ta mai este armonie?

Cand cerul tot iti aduce bucurie.

Caminul tau a fost si pentru altii

Venit-au des surorile si fratii./.

In casa ta ca Iosua sa spui

Caci tu cu ai tai linga Domnul ramai

Chiar daca toti isi schimba azi stapinul

Tu vei striga:

,,Ca Domnul nu-i niciunul.!! ”



Read Full Post »


Being Human Beings
November 25, 2017
Read: 1 Peter 2:11–17; 3:8–9
Bible in a Year: Ezekiel 24–26; 1 Peter 2
All of you, be like-minded, be sympathetic, love one another, be compassionate and humble.—1 Peter 3:8
When asked to define his role in a community that was sometimes uncooperative with law enforcement, a sheriff didn’t flash his badge or respond with the rank of his office. Rather he offered, “We are human beings who work with human beings in crisis.”
His humility—his stated equality with his fellow human beings—reminds me of Peter’s words when writing to first-century Christians suffering under Roman persecution. Peter directs: “All of you, be like-minded, be sympathetic, love one another, be compassionate and humble” (1 Peter 3:8). Perhaps Peter was saying that the best response to humans in crisis is to be human, to be aware that we are all the same. After all, isn’t that what God Himself did when He sent His Son—became human in order to help us? (Phil. 2:7).
Gazing only at the core of our fallen hearts, it’s tempting to disdain our human status. But what if we consider our humanness to be part of our offering in our world? Jesus teaches us how to live fully human, as servants recognizing we are all the same. “Human” is how God made us, created in His image and redeemed by His unconditional love.
Today we’re sure to encounter folks in various struggles. Imagine the difference we might make when we respond humbly—as fellow humans who work together with other humans in crisis. —Elisa Morgan
Father, help us to be humble as we respond to one another, human being to human being.
Humility is the result of knowing God and knowing yourself.
INSIGHT: Have you noticed that when people receive a great honor for their accomplishments they often acknowledge their humble roots? Even legendary athletes admit that they were just an everyday kid from somewhere—just like us.
Peter sees how important it is for those who know they are God’s representatives to remember who they were. In recognizing their high honor (1 Peter 2:9), Peter urges followers of Christ to remember that once they had no sense of belonging to God; once they had not received mercy (2:10). Later in the same letter he reminds those who are leaders among the Lord’s people to recognize their own accountability to God and not to lord it over those entrusted to their care (5:3).
At best we are all common folks from somewhere who have been called to love others as God has loved us.
For further study see the Discovery Series booklet The Mind of Christ at discoveryseries.org/q0209. Mart DeHaan
Share your thoughts on today’s devotional on Facebook or odb.org.

The Bible says that Christians are to be different—to positively influence the world rather than conform to it. Author Bill Crowder helps you to gain a better understanding of how you can reflect the attitude of Christ in your life. Discover how to refresh your thoughts with wisdom and season your words with grace. Experience the difference in what you’re thinking, when you develop the mind of Christ.DOWNLOAD HERE

Read Full Post »


 Reformation resources for you

The 500th anniversary of the Reformation is coming up on October 31st. This is the date when, 500 years ago, Roman Catholic monk and professor Martin Luther nailed his 95 Theses to the University of Wittenberg’s chapel door. Nailing a tract on the door was not in itself an act of rebellion, but rather the usual and customary method of starting a discussion among scholars of religious points of the day. It was the 16th century’s version of the internet.

However, Luther’s theses were not just questions and discussion points, but a devastating critique of Roman Catholic practices. Luther had found in his studies that Roman Catholic faith and practice varied greatly from the word of God. Luther was especially upset over the practice of Indulgences, or payment to the Church for reduction or absolution of certain sins. Paying for sins to be forgiven seemed incredibly wrong to Luther. He wrote up his questions, intending to spark a discussion.

He sparked a discussion.

The discussion has been ongoing for 500 years.

The discussion split The Catholic Church and pitted it against those who were protesting, now known as Protestants.

The most confusing thing to me when I was an unsaved person was the Catholic Church. I thought it was a Christian church. Because of its size and longevity, I thought it represented true Christianity. What I didn’t know was that the Roman Catholic Church (RCC) is as far from Christianity as the east is from the west. It does not represent the faith of Jesus, but instead is a false belief system.

The protest Luther made was against certain practices and doctrines of the RCC. For example, the Jesus we know through the inspired scriptures is the central authority, not the Pope or other officials. Practices and rituals and good works do not save. Indulgences are nowhere found in the Bible. Though Luther initially wanted to renew the church, eventually it divided over these and other issues, and the Protestant reformation began.

Here are some Reformation Day resources for you-

Why We’re Protestant: An Introduction to the Five Solas of the Reformation Kindle Edition. A paperback edition exists. By Nate Pickowicz, Foreword by Steven J. Lawson. Nate is a pastor who shepherds a church in New England. His wife Jessica has written a Bible study to go along with MacArthur’s new book, Biblical Doctrine and facilitates a Facebook group regarding the weekly study sessions.

Synopsis: How do you discern true vs. false Christianity? In the days of the Protestant Reformation, the core tenets of the faith were strenuously examined. In the end, the Reformers maintained that at the heart of the Christian faith stood five main credos: sola Scriptura, sola gratia, sola fide, solus Christus, and soli Deo gloria. This book examines these five “solas” and makes a definitive case for why we’re Protestant.

Reformation Women: Sixteenth-Century Figures Who Shaped Christianity’s Rebirth

By Rebecca VanDoodewaard. Rebecca and her husband William used to run a blog I liked, called The Christian Pundit.

Synopsis: Women are an essential element in church history. Just as Deborah, Esther, and the New Testament Marys helped shape Bible history, so the women of the Reformed church have helped to make its history great. In Reformation Women, Rebecca Vandoodewaard introduces readers to twelve sixteenth-century women who are not as well known today as contemporaries like Katie Luther and Lady Jane Grey. Providing an example to Christians today of strong service to Christ and His church, these influential, godly women were devoted to Reformation truth, in many cases provided support for their husbands, practiced hospitality, and stewarded their intellectual abilities. Their strength and bravery will inspire you, and your understanding of church history will become richer as you learn how God used them to further the Reformation through their work and influence.

Long Before Luther: Tracing the Heart of the Gospel From Christ to the Reformation by Nathan Busenitz  (Author), John MacArthur (Foreword)

Synopsis: Where was the gospel before the Reformation?

Contemporary evangelicals often struggle to answer that question. As a result, many Roman Catholics are quick to allege that the Reformation understanding of the gospel simply did not exist before the 1500s. They assert that key Reformation doctrines, like sola fide, were nonexistent in the first fifteen centuries of church history. Rather, they were invented by Martin Luther, John Calvin, and others.

That is a serious charge, and one that evangelicals must be ready to answer. If an evangelical understanding of the gospel is only 500 years old, we are in major trouble. However, if it can be demonstrated that Reformers were not inventing something new, but instead were recovering something old, then key tenets of the Protestant faith are greatly affirmed. Hence, the need for this book.

The Mother of the Reformation: The Amazing Life and Story of Katharine Luther

by Ernst Kroker. Synopsis- The author paints an intimate picture of Katie and of family life in the Black Cloister during the formative years of the Reformation, showing how Katie s marriage to Martin Luther was a multifaceted vocation, with such tasks as household brew mistress, cloister landlady, property overseer, gardener, cow- and pig-herder, and fishwife. Indeed, Katie oversaw their home much like a lord in her kingdom, yet in the midst of it all stood the man to whom her work, concern, and duty were directed.

 Resources for children

The Barber Who Wanted to Pray by R.C. Sproul

Synopsis: This imaginative tale from R.C. Sproul, based on a true story, begins one evening with Mr. McFarland leading family devotions. When his daughter asks him how she should pray, Mr. McFarland shares a 500-year-old story about a barber and his famous customer.

Master Peter is a barber well-known to all in his village. One day, when Martin Luther the Reformer walks into his shop, the barber musters up the courage to ask the outlawed monk how to pray. Luther responds by writing a letter to the barber. The barber’s life and many others’ are changed as they encounter a model for prayer by using the Lord’s Prayer, the Ten Commandments, and the Apostles’ Creed.

Martin Luther- Christian Biographies for Young Readers, by Simonetta Carr

Synopsis- Five hundred years ago, a monk named Martin Luther wrote ninety-five questions, hoping to start a discussion about sin and repentance at the University of Wittenberg in Germany. In a few months those questions had stirred the nation; a few years later, the continent. Today we know that those questions changed the course of both the Western church and world history. In this volume for children, Simonetta Carr tells the compelling story of this father of the Protestant Reformation, tracing his quest for peace with God, his lifelong heroic stand for God’s truth, and his family life and numerous accomplishments. The Reformer’s greatest accomplishment, she writes, “has been his uncompromising emphasis on the free promise of the gospel.”


Martin Luther: The idea that changed the world, PBS documentary, 9/2017, as synopsized by Banner of Truth Trust here. The PBS documentary has an extended trailer here. Official website here.


Read Full Post »

History briefs — Luther comes to Christ

 Romans 1


16 For I am not ashamed of the gospel of Christ, for it is the power of God to salvation for everyone who believes, for the Jew first and also for the Greek. 17 For in it the righteousness of God is revealed from faith to faith; as it is written, “The just shall live by faith.”

The following is an insightful passage about Luther’s faith, from a beautiful tribute to him and Calvin, two men whom the Lord used in an extraordinary way during an extraordinary period of history. The article is interesting and edifying in many ways.



Luther’s Loyal Son


reformation 21

Luther was the pioneer of Protestant theology, piety, and practice. He gradually became Protestant in the period between 1513-21 as he lectured through the Psalms, Romans, Galatians, Hebrews, and the Psalms again. Reading Augustine as he lectured on the Psalms he realized that the doctrine of man and sin that he had learned in university did not agree with Scripture nor did it agree with Augustine. In the Psalms he saw that human depravity is greater than he had thought and grace is greater, more powerful, and more free than he thought, that God has elected his people to new life and true faith unconditionally, from all eternity (sola gratia). By the end of his lectures on the Psalms he had become young, restless, and Augustinian but he was not yet a Protestant. As he lectured through Romans, he began to see that the basis on which we stand before God is not the sanctity wrought in us by grace and cooperation with grace but Christ’s righteousness accomplished outside of us and imputed to us. As he lectured through Galatians he came to see that view confirmed and he began to re-think what he had learned about the role of faith in salvation, that it was not just another virtue formed in us by grace and cooperation with grace. The picture became clearer as he lectured through Hebrews and the Psalms again. Late in life, looking back at his theological development, he said that it was as he lectured through Psalms again that the light went on, as it were, and he realized that it is faith that apprehends Christ, that rests in and receives Christ and his righteousness for us. It is through faith the Spirit unites us to Christ so that he becomes ours and we become his ki(sola fide).


 From :https://pilgrimsprogressrevisted.wordpress.com/2017/10/12/history-briefs-luther-comes-to-christ/

Read Full Post »




1. Mântuirea fiecărui păcătos este rezultatul harului, al îndurării lui Dumnezeu, nu al eforturilor religioase ale omului.

2. Mântuirea se capătă prin credință, în urma pocăinței sincere înaintea lui Dumnezeu și a credinței în sacrificiul Fiului Său.

3. Cel care se pocăiește și crede în harul mântuirii venit prin crucea lui Hristos, devine o făptură nouă, în urma unei nașteri din nou.

4. Niciunui om Domnul nu i-a cerut ”să-L primească”, sau ”să-L accepte”, ci să se pocăiască și să vină după El, purtându-Și crucea în fiecare zi.

5. Pocăința adevărată continuă să-și facă lucrarea în viața credinciosului, care trebuie să aducă la lumină orice păcat ascuns, prin mărturisire înaintea lui Dumnezeu.

6. Sfințirea vieții este un proces care trebuie continuat până la prezentarea sufletului înaintea lui Dumnezeu; aceasta înseamnă ”a duce mântuirea până la capăt cu frică și cutremur”.

7. Creștinii nu trebuie să se bazeze pe propriile fapte sau pe puterea lor de a duce o viață sfântă, ci pe îndurarea lui Dumnezeu și pe puterea Duhului Său.

8. Mântuirea nu se obține prin fapte bune, dar are drept urmare umblarea în faptele pregătite mai dinainte de Dumnezeu.

9. Creștinul adevărat este un ucenic al Domnului, de la care învață necurmat și pe care Îl urmează fără încetare cu scopul de a deveni tot mai asemănător Lui.



10. Iertarea se capătă doar pe pământ, prin îndurarea lui Dumnezeu; prin urmare  nu se mai poate face nimic pentru a schimba starea spirituală a celor care au murit.

11. Iertarea o dă doar Dumnezeu, prin Hristos, deci nici un om nu poate să-și aroge acest drept divin.

12. Nimeni nu poate dezlega păcatele unui om la moartea sa, nici măcar reprezentanții unei anumite clasă de slujitori religioși, considerați mijlocitori între oameni și Dumnezeu.

13. Sufletul după moarte nu are de trecut niște vămi ale văzduhului, pentru a ajunge în prezența lui Dumnezeu. De aceea, este inutil să se încerce ajutarea lui după ce a trecut în veșnicie.

14. Milosteniile și faptele bune făcute pentru a ajuta sufletul unui om după moarte sunt reminiscențe ale unor obiceiuri păgâne și n-au nicio legătură cu creștinismul pe care l-a predicat Domnul și apostolii Săi.

15. Sfinții (incluzând-o și pe Maria, maica Domnului) nu pot mijloci pentru mântuirea oamenilor și nu-i pot ajuta în niciun fel.

16. Închinarea la relicve sau la moaștele sfinților ține mai mult de ocultism decât de creștinismul Sfintelor Scripturi.



 17. Duhul lui Dumnezeu dă putere celui regenerat prin har de a duce o viață sfântă în mijlocul unei lumi păcătoase.

18. Duhul Sfânt pecetluiește pe cel credincios, îl botează și îl umple cu prezența Sa binecuvântată.

19. Botezul cu Duhul Sfânt nu este un rezultat al eforturilor omenești, ci un act de îndurare al lui Dumnezeu prin care răspunde celui ce-L cere cu stăruință.

20. Creștinii care au fost botezați cu Duhul Sfânt nu sunt superiorii celorlalți, de aceea trebuie să rămână smeriți și să caute umplerea continuă cu Duhul.



21. Succesiunea apostolică nu are fundament în Sfintele Scripturi, ci în tradiția religioasă.

22. Adevărații slujitori ai Domnului nu prestează servicii religioase contra unor sume de bani.

23Preoția Noului Testament nu este doar apanajul unei caste superioare, ci ea fost încredințată de Domnul tuturor creștinilor, care aduc jertfe duhovnicești pentru Dumnezeu.

24Duhul Sfânt alege oameni chemându-i la slujire pentru zidirea Trupului lui Hristos și înzestrându-i cu darurile Sale.

25A fi păstor sufletesc nu este o funcție, nici un titlu religios, ci o slujbă duhovnicească primită odată cu un dar al Duhului Sfânt, făcut după voia Sa.

26. Numai Duhul lui Dumnezeu rânduiește slujbele în Biserică, nu oamenii. Ei doar trebuie să recunoască lucrarea Duhului, nu să-și dea învățători după poftele lor.

27. Slujitorii lui Dumnezeu trebuie să fie pildă turmei, printr-o viață de sfințenie practică și dedicare lui Dumnezeu.

28. Slujbele duhovnicești nu pot fi vândute, nici transmise de la o generație la alta după bunul plac al conducătorilor religioși.

29. Adevărații slujitorii ai lui Hristos se pregătesc pe câmpul Evangheliei și în școala ascultării de El, nu în seminarii teologice.

30. Nu oricine se numește pe sine om inspirat de Dumnezeu trebuie ascultat, ci orice ”proroc” trebuie probat înainte de a fi crezut.


31. Avariția este incompatibilă cu creștinismul, cu atât mai mult cu un slujitor al Domnului, care a poruncit ca acel care are două haine să dea și celui ce n-are niciuna.

32. Creștinismul nu este o religie a prosperității, ci a purtării crucii în fiecare zi pentru Hristos.

33. Hristos nu ne-a făgăduit că vom fi mari în lumea aceasta, ci doar că vom sta cu El pe scaunul Său de domnie, la venirea Împărăției Sale.

34. Creștinul adevărat este un om care se gândește la lucrurile de sus, acolo unde se află comoara sa – Hristos Domnul.

35. De aceea, nicio mișcare creștină n-ar trebui să-și extindă puterea pe pământ, ci să vestească Evanghelia, pentru a-i îndrepta pe cât mai mulți spre ceruri.

36. Creștinii trebuie să dovedească moderație/cumpătare în toate aspectele vieții, dar să-L iubească pe Dumnezeu fără limite și condiții.

37. Vestimentația și posesiunile noastre trebuie să dea dovadă că suntem ucenicii Celui care n-a avut în lumea aceasta nimic mai mult decât haina de pe El și a vestit celor săraci Evanghelia.


38. Clădirile bisericești somptuoase și luxul sunt incompatibile cu învățătura creștină.

39. Slujbele religioase rigide și programele culturale bisericești nu au nimic în comun cu închinarea în duh și în adevăr.

40. Repetarea unor cuvinte în rugăciune și unor rugăciuni memorate contrazice învățătura Domnului nostru.

41. Botezul și Cina Domnului nu sunt sacramente administrate de slujitori profesioniști, ci parte naturală a vieții Bisericii, care se supune poruncilor Domnului ei.

42. În lumea noastră Domnul are o singură Biserică, pe care o sfințește și o pregătește pentru ziua nunții Sale – Unitatea Bisericii o face Duhul lui Dumnezeu, nu ecumenismul oamenilor.

43. Organizațiile omenești și instituțiile religioase n-au niciun fel de sprijin în Scripturi.

44Domnul este singurul Stăpân al Bisericii, nu un om sau o grupare elitistă de oameni.

45. Orice structură ierarhică se opune învățăturii lui Hristos și a apostolilor Săi.

46. Biserica creștină se supune doar capului ei, Hristos Domnul, și ascultă de legile civile numai în măsura în care acestea nu contravin Scripturilor.

47. Biserica nu trebuie să fie nici finanțată, nici subordonată statului, ci doar să ajute autoritățile civile să împlinească voia lui Dumnezeu, acordându-le tot sprijinul pentru aceasta.

48. Slujba principală a Bisericii este să fie ”lumina lumii” prin vestirea Evangheliei încredințată de Domnul și ”sarea pământului”, prin sfințenia vieții.

49. Nădejdea creștinului nu este de a rezista în timpul de judecată al omenirii, ci arătarea slavei lui Hristos la revenirea Sa pentru a-Și lua Biserica – Mireasa în Casa Tatălui Său.

50. În așteptarea revenirii Domnului, Biserica se pregătește în fiecare zi pentru a-L întâmpina în slavă.

Read Full Post »

Older Posts »

%d bloggers like this: