Feeds:
Posts
Comments

Archive for the ‘UNITY OF DISCIPLES’ Category

 

DOMNUL ESTE APROAPE-GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape


Vineri 1 Decembrie

Faraon l‑a chemat pe Moise și a zis: „Mergeți, slujiți

Domnului; numai turmele și cirezile voastre sã rãmânã;

chiar și  pruncii voștri vor merge cu voi“.  Exod 10:24

Pãrãsirea Egiptului (2)

A mai rãmas o șansã pentru faraon. „Numai turmele și cirezile voastre sã rãmânã“, spune el. Cât de mulți își lasã posesiunile în mâna lui! Ei sunt mântuiți, însã afacerile lor, ocupațiile lor nu sunt lucruri sacre, ci le considerã seculare, cãci, spun ei, ce legãturã au astfel de lucruri cu mântuirea sufletului? Dumnezeu însã spune: Nu, ci scoateți‑le pe toate din Egipt; voi înșivã, familiile voastre, averile voastre, toate Îmi aparțin. De fapt, Lui trebuie sã‑I aparținã, cãci doar El le poate pãzi și doar El ne poate pãzi pe noi de orice influențã a lor.

Pânã nu suntem deplin eliberați în toate aceste trei aspecte, nu putem fi fericiți alãturi de Dumnezeu și nici mãcar în siguranțã. Nu mã refer la siguranța mântuirii noastre, ci la faptul cã orice lucru al nostru care nu Îi aparține lui Hristos îi aparține încã lumii și ne poate trage din nou în ea. Putem merge la afacerea noastrã și sã Îi închidem ușa Domnului, pentru a nu intra acolo, și totuși, atât El cât și noi, sã nu simțim acest lucru? Îi putem noi spune: «Doamne, duminica este a ta, iar restul zilelor sunt ale mele»? Sau: «Doamne, a zecea parte este a ta, iar celelalte nouã sunt ale mele»? Am putea crede cã ar fi El mulțumit cu așa ceva?  F. W. Grant

Aici toata lunaDOMNUL ESTE APROAPE – GBV- DECEMBRIE

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV-Jean Koechlin

http://www.clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/

1 DECEMBRIE

Corinteni 10.14-33; 11.1

            Comuniunea cu Dumnezeu, partea binecuvântată a celui credincios, exclude orice participare cu idolatria, sub for­mele ei atât de rafinate. La „masa Domnului”, comuniunea îşi găseşte expresia ei cu totul specială (v. 21). Cei care iau parte la pahar şi la pâine sunt în principiu toţi răscumpăraţi ai Domnului, fără a fi, departe de asta, toţi cei răscumpăraţi ai Domnului. Totuşi, noi îi vedem, prin credinţă, reprezentaţi într-o singură pâine, semn vizibil că este un singur trup. El exprimă această unitate a Bisericii pe care lumea religioasă pretinde că vrea să o realizeze,… deşi ea există deja!

            Dacă eu nu caut propriile mele interese, câte momente devin atunci disponibile pentru interesele altora, altfel spus, pentru cele ale lui Isus Hristos (comp. cu Filipeni 2.21)! Iar a căuta interesul fratelui meu nu înseamnă numai a mă îngriji de bunăstarea lui, ci înseamnă în aceeaşi măsură a mă gândi la conştiinţa lui. Înseamnă a face anumite lucruri pentru el şi a mă abţine de la a face altele. Astfel voi fi determinat să-mi pun mereu întrebarea: în ocazia prezentă, am eu libertatea să aduc mulţumiri? Ceea ce fac în acest moment, inclusiv sim­plul „fie că mâncaţi, fie că beţi” (v. 31; în contrast cu v. 7), este sau nu spre gloria lui Dumnezeu?

Aici toata luna: SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI-DECEMBRIE (1)

SĂMÂNŢA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Vineri, 1 Decembrie 2017

Împăratul a poruncit să aducă pe oamenii aceia care pârâseră pe Daniel. Și au fost aruncați în groapa cu lei …Daniel 6.2

Ce semănăm, culegem

După izbăvirea supranaturală dăruită de Dumnezeu slujitorului Său, Daniel, care avusese încredere în Stăpânul său ceresc, împăratul Dariu a dat o poruncă: cei care pârâseră pe Daniel, împreună cu soțiile și copiii lor, să fie aruncați în groapa cu lei. Cât de reale sunt cuvintele lui Dumnezeu și în acest caz: „Nu vă înșelați: Ce seamănă omul, aceea va și secera“ (Galateni 6.7)! Întotdeauna se va arăta dreptatea dumnezeiască: „Ați arat răul, ați secerat nelegiuirea și ați mâncat rodul minciunii“ (Osea 10.13). Exact acest lucru s-a întâmplat cu acei pârâși ai lui Daniel, și așa se va întâmpla întotdeauna.

După faptă urmează răsplata. Această maximă nu se dezminte. Ea este dovedită de Sfânta Scriptură, de istorie și de experiența noastră sau a altor semeni de-ai noștri. În ziua judecății lui Dumnezeu, faptele, cuvintele și lucrurile ascunse ale oamenilor vor fi aduse la lumină. Atunci, orice om va vedea că „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit“ și că „ce seamănă omul, aceea va și secera“. Calea evitării judecății dumnezeiești este una singură: recunoașterea vinovăției în fața lui Dumnezeu. De aceea îndemnăm pe fiecare să vină la bunătatea și harul fără margini al Mântuitorului și, în mod sigur, va găsi iertare, va găsi pace cu Dumnezeu, va găsi ocrotire pentru orice împrejurare.

AICI TOATA LUNA:SĂMÂNŢA BUNĂ-DECEMBRIE

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

DĂRUIESTE-TE PE TINE ÎNSUTI!

„S-au dat mai întâi pe ei înşişi Domnului” (2 Corinteni 8:5)

     Ce apreciază oamenii mai mult la tine? Te apreciază pe tine! Gândește-te puțin… Ce necesită efort mai mare: să scrii un cec, sau să dăruiești din timpul și din energia ta? Prin care dintre cele două dai dovadă de un nivel mai înalt de dedicare? Oprește-te o clipă și adu-ți aminte de persoanele care au avut cel mai mare impact în viața ta: un părinte care te-a iubit, care s-a sacrificat pentru tine și care ți-a oferit valoarea stimei de sine; un profesor care te-a ajutat să-ți dai seama că poți gândi, că poți învăța și că poți realiza ceva; un mentor care ți-a zugrăvit imaginea viitorului care te așteaptă și apoi te-a echipat și te-a provocat să-ți împlinești menirea…

Dar ce poate fi mai important decât propria ta mântuire? Cântărește aceste cuvinte: „Când te vei uita în urmă la tot ce ai făcut în viața ta, mulțumirea îți va fi mai mare pentru ceea ce ai adus în viețile altora decât pentru momentele în care i-ai întrecut și i-ai învins.” Mulți dintre noi văd dăruirea mai mult decât ca pe un act al dragostei – o vedem ca pe o tranzacție – dăruim doar ca să primim!

Sir Wilfred T. Grenfell a spus: „E de la sine înțeles că omul este călător pe pământ și că singurul său țel în lumea aceasta nu este „să strângă și să aibă”, ci „să dăruiască și să slujească.” O menire mai înaltă a omului nu poate exista!”

E foarte simplu să trăiești doar pentru tine. De fapt, acesta e unul din cele mai  primitive instincte ale noastre – unul pe care trebuie să-l biruim în fiecare zi. Dar putem s-o luăm pe un alt drum: să fim generoși cu dragostea și cu timpul nostru. Când oferi aceste lucruri dai dovadă de cea mai mare generozitate!

AICI TOATA LUNA : CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI-DECEMBRIE 2017 (1)

 18879144_1096931553744415_5492361022293409792_nLUNA DECEMBRIE  2017 TRIMITEM NUMAI CELE 4 FELURI DE  MEDITATII

CARE SANT NOI IN FIECARE AN

 CELELALTE 10– CLASICE- SE GASESC  POSTATE  IN TOATE LUNILE ANULUI TRECUT 2016 LA ADRESELE URMATOARE :

POT FI DESCARCATE  DEPOZITATE SI RETRIMISE DE ORICINE . NIMIC NU E COPYRIGHT, DACA LE PASTRATI ASA CUM LE LUATI  NEMODIFICATE SI CU  ADRESELE PROVINIENTEI LOR ORIGINALE,ACOLO  UNDE SANT MENTIONATE

 

Advertisements

Read Full Post »

OUR DAILY BREAD

Being Human Beings
November 25, 2017
Read: 1 Peter 2:11–17; 3:8–9
Bible in a Year: Ezekiel 24–26; 1 Peter 2
All of you, be like-minded, be sympathetic, love one another, be compassionate and humble.—1 Peter 3:8
When asked to define his role in a community that was sometimes uncooperative with law enforcement, a sheriff didn’t flash his badge or respond with the rank of his office. Rather he offered, “We are human beings who work with human beings in crisis.”
His humility—his stated equality with his fellow human beings—reminds me of Peter’s words when writing to first-century Christians suffering under Roman persecution. Peter directs: “All of you, be like-minded, be sympathetic, love one another, be compassionate and humble” (1 Peter 3:8). Perhaps Peter was saying that the best response to humans in crisis is to be human, to be aware that we are all the same. After all, isn’t that what God Himself did when He sent His Son—became human in order to help us? (Phil. 2:7).
Gazing only at the core of our fallen hearts, it’s tempting to disdain our human status. But what if we consider our humanness to be part of our offering in our world? Jesus teaches us how to live fully human, as servants recognizing we are all the same. “Human” is how God made us, created in His image and redeemed by His unconditional love.
Today we’re sure to encounter folks in various struggles. Imagine the difference we might make when we respond humbly—as fellow humans who work together with other humans in crisis. —Elisa Morgan
Father, help us to be humble as we respond to one another, human being to human being.
Humility is the result of knowing God and knowing yourself.
INSIGHT: Have you noticed that when people receive a great honor for their accomplishments they often acknowledge their humble roots? Even legendary athletes admit that they were just an everyday kid from somewhere—just like us.
Peter sees how important it is for those who know they are God’s representatives to remember who they were. In recognizing their high honor (1 Peter 2:9), Peter urges followers of Christ to remember that once they had no sense of belonging to God; once they had not received mercy (2:10). Later in the same letter he reminds those who are leaders among the Lord’s people to recognize their own accountability to God and not to lord it over those entrusted to their care (5:3).
At best we are all common folks from somewhere who have been called to love others as God has loved us.
For further study see the Discovery Series booklet The Mind of Christ at discoveryseries.org/q0209. Mart DeHaan
Share your thoughts on today’s devotional on Facebook or odb.org.

The Bible says that Christians are to be different—to positively influence the world rather than conform to it. Author Bill Crowder helps you to gain a better understanding of how you can reflect the attitude of Christ in your life. Discover how to refresh your thoughts with wisdom and season your words with grace. Experience the difference in what you’re thinking, when you develop the mind of Christ.DOWNLOAD HERE

Read Full Post »

                                         UNITATE -SECRETUL
Dumnezeu ne-a făcut unicate în Univers, ne-a pus amprente care nu pot fi confundate. Avem gene diferite și temperamente diferite, altfel ar fi monotonie plictisitoare, sau ne-am înfrunta zilnic. Unitatea o poate face NUMAI Domnul Isus Hristos în dragostea rastignita petru noi, prin DUHUL SFANT 
EVANGHELIA DUPA IOAN CAPITOLUL 17 
22. Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei sa fie una, cum si Noi suntem una –
23. Eu in ei, si Tu in Mine – pentru ca ei sa fie in chip desavarsit una, ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine.

Read Full Post »

Thanksgiving is a way of life for God’s children

 .Colossians 2:6,7

As ye have therefore received Christ Jesus the Lord, so walk ye in him:

Rooted and built up in him, and stablished in the faith, as ye have been taught, abounding therein with thanksgiving.

.

Jennie Augusta Brownscombe - Detail image of The First Thanksgiving - 1914

Jennie Augusta Brownscombe – Detail image of The First Thanksgiving – 1914

Our Father in Heaven ordained thanksgiving as a way of life for us, our loving response to Him for sending His Son to save us, and for His daily love and care for us.

.1 Thessalonians 5:18

In every thing give thanks: for this is the will of God in Christ Jesus concerning you.

Psalm 107:22

22 And let them sacrifice the sacrifices of thanksgiving, and declare his works with rejoicing.

Hebrews 13:15

15 By him therefore let us offer the sacrifice of praise to God continually, that is, the fruit of our lips giving thanks to his name.

Ideally, Thanksgiving Day should be a day that is larger-than-life, full of fellowship and happy and good things. However, it is often a day on which people suffer more from their grief and needs, because it is supposed to be a happy day so they feel their pain more sharply.

May the Father lead us to help people who must thank Him through their tears and in the midst of loss and enormous need; and to help them to remember His eternal love for us in Jesus Christ, Who became poor for our sake, suffered for us, and is near to the broken-hearted! 

Isaiah 63:9

In all their affliction he was afflicted, and the angel of his presence saved them: in his love and in his pity he redeemed them; and he bare them, and carried them all the days of old.

Happy Thanksgiving!

Maria

REPOSTED FROM :https://pilgrimsprogressrevisted.wordpress.com/2014/11/20/thanksgiving-is-a-way-of-life/

Read Full Post »

Brooklyn Tabernacle: The Church That Prayer Built

Brooklyn Tabernacle

Before long, seeing few victories and feeling personally defeated, the discouraged pastor decided he needed to quit. It was during that dark period he received a distinct and unexpected call from God to lead the people to pray. The next time he was before the church, he told them about his strange call from the Lord to focus on prayer.

The following Tuesday night, about a dozen members joined the pastor for prayer. They joined hands, stood in a circle and prayed. Five minutes later, they were finished. They obviously weren’t sure yet how to conduct a prayer meeting but they had taken the first steps. Over the next few years, Brooklyn Tabernacle would become known around the country and around the world as a praying church.

IMG_3783

Today, about 10,000 people every Sunday wait in line to attend Brooklyn Tabernacle. The attendance is a miracle, but it doesn’t end there.

Carol Cymbala has led the Choir since soon after arriving at Brooklyn Tabernacle. Her original choir consisted of nine people. In spite of not reading music, Pastor Cymbala’s wife Carol has received five Dove Awards, six Grammy Awards and has written hundreds of songs for the now 270-voice choir and for their 28 albums.

IMG_3789

How has all of this occurred? Jim Cymbala traces it all to that call from the Lord so long ago to build a praying church, and to make the weekly prayer meeting the most important service of the week. He calls the prayer meeting  “the barometer of the church.”

It didn’t start big but it grew. The first Tuesday night prayer meeting of a few members gathered in a circle is now 3,000 people a week crowding into the church to call upon the Lord. The prayer meeting officially begins at 7 p.m. but people start pouring in at 5 p.m. to pray for the prayer meeting!

 

IMG_3787

In my life, the most spiritual experiences I’ve ever had in church have been at Brooklyn Tabernacle—both at the Sunday Church services and at the Tuesday night prayer meetings. The book Fresh Wind Fresh Fire, written the same year I came to Hyde Park Baptist Church as senior pastor, is the most influential book I’ve ever read.

Not everyone has had the privilege yet of attending the Tuesday night prayer meeting in Brooklyn, so we are bringing it to Austin. On Thursday, September 14, Jim Cymbala is coming to lead a City Wide Prayer Meeting at Hyde Park Baptist Church. This gift to the city is a ministry of the Unceasing Prayer Movement of Austin. Everyone is invited to attend. Doors open at 6:00 p.m. for prayer before the service begins at 7:00 p.m.

IMG_3786

God is moving in Austin, and around the country, through a prayer movement. Brooklyn Tabernacle is nothing short of a miracle but God can do anywhere what He has done there. We are praying now that the prayer movement in Austin will be energized and pastors and churches will be encouraged to pray as never before. God still hears and answers prayer!

This article originally appeared here.

http://churchleaders.com/pastors/pastor-articles/309507-brooklyn-tabernacle-church-prayer-built-kie-bowman.html?utm_source=cl-sundaysend-nl&utm_medium=email&utm_content=text-link&utm_campaign=cl-sundaysend-nl&maropost_id=742179137&mpweb=256-4458650-742179137

Next articleSandra McCracken’s ‘We Will Feast’ Is a Worship Feast for the Church
Kie Bowman

My name is Kie Bowman. I am the Senior Pastor of Hyde Park Baptist Church and The Quarries Church (“one church in two locations”) in Austin, Texas (www.hpbc.org). Originally from Fairbanks, Alaska (the rumors are true- it’s cold!), I arrived in Texas for Seminary in the 1980′s where I earned a Master of Divinity and a Doctor of Ministry from Southwestern Baptist Theological Seminary in Ft. Worth. Following my Seminary training I made my way to the Atlanta area where I served two churches in 10 years until 1997 when I came to Hyde Park in Austin as Senior Pastor.

Praise and worship brings answered 

prayer!C.S.

Read Full Post »

Anca Popescu …e in cer de 8 ani

Când…..

Când din viaţa mea au dispărut bucuriile de altădată,

  Şi comorile, care erau ale mele odată, nu le mai pot revendica,

Acest adevăr îmi hrăneşte inima însetată şi înfometată:

  Doamne, TU RĂMÂI AICI! TU eşti mereu acelaşi!

Când râurile seacă, acele râuri de bucurie înviorătoare –

  Prietenii atât de binecuvântate, de rodnice, de libere;

Când cerul sărutat de soare face loc norilor deprimanţi,

  Doamne, TU RĂMÂI AICI! TU eşti încă în inima mea.

 Când puterea te lasă, şi picioarele, acum obosite şi sleite,

  Nu mai pot merge în misiunile fericite,

De ce să oftez, sau să las să mi se întunece zilele?

  Doamne, TU RĂMÂI AICI! Mi-ai putea da mai mult?

 Astfel în zilele vieţii mele – oricine sau orice mi-ar lipsi,

  Prieteni, prietenii, bucurii, într-o măsură mai mică sau mai mare,

Cântările vor fi ale mele, nici o întristare nu trebuie să mă asalteze,

  Doamne, TU RĂMÂI AICI! TU eşti încă în inima mea.

                                                                                    J.Danson Smith

Aleluia …ca Tu Doamne rămâi veșnic credincios fata de noi
https://www.youtube.com/watch?list=RD8Y9o0iDzid4&v=q3F4-LyscTE      

Read Full Post »

Cum să reacționezi față de cei care părăsesc Biserica?

Se întâmplă un lucru trist. Întâlnesc tot mai mulți oameni care părăsesc Biserica. Unii, este adevărat, se transferă la o altă biserică locală, cu nădejdea unei experiențe viitoare mai pozitive. Alții însă renunță la credință. Când sunt întrebați de motivația deciziei lor, ei împărtășesc de obicei experiențe dureroase, argumente științifico-filozofice sau incapacitatea de a trăi la un standard moral înalt.

Cine sunt aceștia?

  • Un licean care a ajuns la concluzia că evoluționismul are baze științifice mai solide decât creștinismul
  • Un student care a crescut în biserică, a fost dus la școala duminicală, a recitat poezii în adunare, dar nu a rezistat atracțiilor și plăcerilor lumești
  • Un tânăr dezamăgit de ipocrizia pe care a văzut-o în jurul lui (creștini care nu trăiau la standardele pe care le predicau)
  • Un adult care a fost rănit de prietenii săi creștini egoiști

Sau mulți alții. Care declară că experiențele lor negative le-au subminat credința în Biserică și în cele din urmă în Dumnezeu.

Cred că cei mai mulți dintre noi au cunoscut credincioși care au părăsit credința. Poate știm pe cineva care e gata să o facă chiar acum. Cum ar fi cel mai bine să răspunzi într-o astfel de situație?

  1. Ascultă-i și caută să-i înțelegi

Tendința noastră va fi să le predicăm. Să le spunem cât de greșită este decizia lor și cât de rău vor ajunge. Să le cităm versete din Biblie.

Să nu uităm însă că unii dintre ei vor fi fost crescuți în familii de credincioși. Au mers la o școală creștină. Au participat la tabere biblice de vară. Au memorat versete. Ei știu că Isus a venit să moară pentru păcatele lor. Ei știu că El vrea să le dea o viață din belșug. Și deși știu toate acestea, au ales să dea înapoi de la calea credinței.

Pentru că ei cunosc toate acestea lucruri, urechea le va fi închisă la predicile tale. Mai degrabă ar avea nevoie de cineva să îi asculte. S-ar putea ca în mintea lor decizia luată să fi părut logică și necesară. Au petrecut săptămâni, luni sau chiar ani înainte de a face acest pas. Nu le-a fost ușor.

În loc să le recităm amenințător pasaje din Scriptură, mai degrabă să încercăm să îi ascultăm și să înțelegem ce s-a întâmplat. Cum s-a ajuns aici? Este vorba despre experiențe dureroase? Sau despre nelămuriri la nivel doctrinar? Care ar trebui să fie pașii următori?

  1. Nu îi privi ca pe niște dușmani

De-a lungul anilor, am văzut numeroși tineri care au început să umble pe calea credinței pentru ca mai târziu să se abată de la ea. Fiecare caz este o reamintire că în jurul nostru se poartă o bătălie spirituală pentru sufletele oamenilor. Cei ce pleacă din Biserică nu sunt dușmanii noștri. Sunt mai degrabă victime ale celui rău.

Mulți dintre ei sunt oameni care au fost răniți. Au trecut prin experiențe dureroase. Le-a murit un copil. Un prieten a căpătat o boală incurabilă. Fata le-a fost violată. Ei ajung să se întrebe, “Cum poate un Dumnezeu iubitor și atotputernic să permită atâta suferință în lume?”- și nu sunt mulțumiți de răspunsurile primite.

Umblarea pe calea lui Dumnezeu presupune plătirea unui preț pe care unii nu sunt gata să îl acorde. Văzând comportamentul lor și auzind cuvintele lor, vei fi ispitit să te superi, să îi socotești ca pe niște dușmani care te-au trădat. Caută însă să reacționezi diferit, arătând compasiune. Făcând astfel, s-ar putea să le încetinești pașii prin care se îndepărtează de Dumnezeu.

girl-sitting-in-church-large

      3. Continuă să le arăți dragoste

Astăzi, sunt tot mai mulți cei care pleacă și închid după ei ușa bisericii. Nu înseamnă că nu mai cred în Dumnezeu. Nu înseamnă că sunt atei. Eventual sunt agnostici. Sau dezamăgiți. Sau dornici să profite măcar un timp de plăcerile pe care lumea le oferă.

Unii vor pleca furioși, alții dezamăgiți, alții indiferenți. Oricum ar fi, spune-le că vei continua să îi iubești, să te rogi pentru ei și să fi disponibil când vor avea nevoie de tine. Că la tine vor găsi adăpost și compasiune. Spune-le că ușa ta va fi mereu deschisă pentru ei.

Ar fi groaznic ca ei să găsească în lume prieteni loiali care să îi înțeleagă mai mult, să îi iubească mai mult, să îi respecte mai mult, sau să le acorde mai mult har decât au primit în Biserică.

  1. Caută să adresezi din timp propriile-ți îndoieli sau ale celor din jur

Deși nu ne place să o recunoaștem, niciunul dintre noi nu are o credință perfectă. Undeva în străfundul nostru fiecare experimentăm îndoiala. La urma urmei, suntem într-un proces continuu de creștere în credință.

Biserica ar trebui să creeze un mediu în care oamenii să se simtă liberi să-și adreseze întrebările, să-și exprime îndoielile. Am văzut părinți care și-au certau copiii pentru că au pus întrebări “ciudate”. Nu cred că e sănătos ca întrebările să fie evitate. Întrebările copiilor mei mă forțează să caut răspunsuri cu privire la ce și de ce cred.

Isus a cerut credință de la urmașii Săi, dar El a avut răbdare cu cei îndoielnici ca și Toma. Dacă noi nu abordăm întrebările incomode, dacă îi disprețuim și ridiculizăm pe cei care le pun, atunci să nu ne mirăm că mai târziu aceștia vor întoarce spatele creștinismului și ulterior chiar a relației cu Dumnezeu.

leavingchurch

     5. Nădăjduiește că acea persoană se va întoarce înapoi la credință

Credincioșii ai căror rude sau prieteni aleg să părăsească Biserica nu trebuie să dispere. Ei pot să rămână încrezători. În loc să-i condamne, ei ar trebui să continue să-i iubească, să le arate răbdare și să le ofere un model cristic de viață creștină.

Din păcate, unii din cei care părăsesc Biserica au parte de comentarii atât de acide din partea credincioșilor încât nu vor regreta vreun moment pasul făcut. Dacă însă li se va arăta dragoste, s-ar putea ca ulterior să le pară rău, să își vină în fire și într-o zi să se întoarcă la Dumnezeu, care e gata să îi ierte- ca un Păstor care caută oaia rătăcită și ca un Tată care așteaptă întoarcerea fiului risipitor.

  1. Întreabă-te dacă nu cumva și cei care rămân au o parte de vină

În cele din urmă, fiecare persoană care pleacă trebuie să constituie un moment de cercetare pentru cei care rămân. Oare puteam face mai mult? Oare nu puteam preîntâmpina această plecare? Oare problema este doar nebunia, egoismul și păcatul celui care pleacă? Oare am fi putut să îi purtăm de grijă mai bine? Oare ne-am rugat suficient? Oare în focalizarea noastră pe proiecte mari nu am neglijat sufletul lui/ei? Oare nu am trecut cu vederea semnalele primite? Oare am manifestat față de el/ea dragostea lui Cristos? Oare nu am fost prefăcuți?

Iar dacă greșelile trecutului nu le mai putem îndrepta, măcar să învățăm din ele și să nu le mai repetăm în viitor.

https://pentrusufletultau.wordpress.com/2016/06/04/cum-sa-reactionezi-fata-de-cei-care-parasesc-biserica/

Read Full Post »

Older Posts »

%d bloggers like this: