Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘Poezie de Lucica Boltasu’

10288750_863352377015881_5705337765264049462_n (1)

10365913_661204740616025_5603482130155957850_n

Vis de Tată

Visul de Tată al lui Dumnezeu,
Este ca noi, cei credincioşi să ducem
Cuvântul Lui. Că-i grec, că e iudeu,
Că-i religios sau că este ateu,
Noi la Cristos pe oameni să-i conducem.

Expresia caracterului cel Sfânt
Al Tatălui, ni se arată-n Lege,
Prin ea vedem ce-i omul pe pământ,
Un nestatornic! Dar prin legământ,
Vrea Dumnezeu pe veci să îl dezlege.

Până când omul nu îşi vede starea
De păcătos, de răzvrătit, mă-ntreb:
Cum o să ceară Tatălui iertare,
Când viaţa lui corectă i se pare
Şi cum va sta pe muntele Horeb?

Dar Dumnezeu în marea-i bunătate,
A prevăzut declinul şi-a gândit,
Un plan de mântuire care poate,
Să pună-n om un dor de libertate,
Dorinţa-acerbă de-a fi mântuit.

Gândeşte-te serios prieten, frate,
Dac-al tău vis a fost, este Cristos!
De-ai acceptat convenţii idolatre
Şi L-ai respins, să ştii că Domnul poate,
Să dea iertare-oricărui păcătos.

Caută deci să duci lupta cea bună
Şi conştiinţa să-ţi păstrezi curată,
Tu pentru cer comorile adună
Căci vei primi răsplată o cunună 
Ce nu se veştejeşte niciodată.

Sfinţirea e credinţa la prezent!
Fără sfinţire, nu-i glorificare!
Victorie ai de ai încredinţare,
Că viaţa ta nu este o-ntâmplare,
Că ai un Domn ce-I viu şi-omnipotent.

De-aceea azi dacă auzi Cuvântul
Şi nu eşti încă fiu de Împărat,
Te pocăieşte, ia-ţi spre cer avântul,
Căci brazda îşi revendică pământul,
Dar cel născut din nou, va fii-nălţat.

Răsplata Evangeliei…o planetă,
Pe care să trăiască-n armonie
Fiice şi fii….Să fim toţi o ştafetă,
Lumină pentru naţia procletă
Şi un drumeag ce duce-n veşnicie.

27/07/14, Barcelona-

LUCICA BOLTASU

 

10401921_661204727282693_4519812644865832661_n

10517512_704819122900677_7241317741141837312_n

Read Full Post »

1481391_630998770280160_243289741_n

ASEAZA-MI PICIORUL PE STANCA

Mai plâng uneori în ceasuri târzii,
Mai leg câte-o rană uitată,
Şi-n clipe de dor aştept ca să vii,
Iar pleoapele-mi uită să bată.

Şi tremură glasul şi vorbe nu am,
Tăcută mi-e însăşi trăirea,
Căzut în ţărână ca frunza din ram,
Aştept cu speranţă, trezirea.430453_10151102588308375_1916956469_n

Mai spun câte-o rugă, în murmur şoptesc
Când lacrima udă obrazul
Atunci când mi-e greu, Domnul meu, Te slăvesc,
Căci Tu ţii în palme, talazul.

Tu poţi cu o vorbă furtuna s-opreşti
Şi marea s-o-mparţi pe din două,
Prin valea de plângeri mereu mă-nsoţeşti
Şi râvna mi-o faci veşnic nouă.

Când noaptea m-acoperă-n negru şi frig
Şi taina e tot mai adâncă,
Privind spre Golgota, la Tine eu strig:
“Aşează-mi piciorul pe Stâncă!”1393017_693600810701998_1772944454_n

Dă-mi Tată izbândă, dă-mi pacea de sus,
Să pot duce crucea-n tăcere,
Aşa cum făcu Domnul slavei, Isus,
Ca un miel ce e dus la tăiere.

În totul şi-n toate să văd planul Tău,
Când dalta loveşte mai tare,
Să strig: “Aleluia! Bun şi Sfânt Dumnezeu,
Doar Tu poţi să dai vindecare!”

Mai plâng uneori în ceasuri târzii,
Mai leg câte-o rană uitată,
În clipe de dor aştept ca să vii
Şi pleoapele-mi uită să bată.jesus-saving-the-lamb

Şi tremură glasul şi vorbe nu am,
Tăcută mi-e însăşi trăirea,
Căzut în ţărână ca frunza din ram,
Aştept cu speranţă, trezirea.

25/03/14, Barcelona- Lucica Boltasu

1912112_693560104039402_1750625672_o

Read Full Post »

%d bloggers like this: